Retragerea unei părți însemnate din contingentul american din România oferă o idee despre noua revizuire a posturii militare globale a SUA. La fiecare schimbare de administrație, Pentagonul realizează așa-numita Global Posture Review, în acord cu interesele naționale vitale ale SUA, așa cum sunt văzute ele de noul guvern. Mesajele clare ale administrației Trump au fost că Europa este văzută ca un front secundar marii confruntări a Statelor Unite cu China. Elbridge Colby, eminența cenușie și foarte discretă a Pentagonului, a fost limpede de la bun început în ceea ce privete reducerea contingentului american din Europa. Actualul ambasador american al NATO, Matthew Whitaker, declara în această vară că noua Postura Globală va fi publicată la începutul acestei toamne.
La nivel formal, mesajul este ca Statele Unite nu abandonează nimic in Europa, ci doar reîmparte costurile și eforturile, pentru că reducerea numărului de trupe americane a fost precedată și va fi urmată de o creștere considerabilă a forțelor altor aliați NATO în flancul estic al alianței – în Polonia, România și țările baltice. Rămâne totuși gustul amar lăsat de anunțul făcut în luna septembrie de Departamentul american al Apărării privind reducerea la zero a finanțării asistenței de securitate pentru țările baltice, începând cu următorul an fiscal american, adică din septembrie 2026. Mesajul administrației Trump este că America nu este un sponsor al NATO.
Totuși, retragerea trupelor americane din Europa este un lucru de care liderii europeni se tem. ”Retragerea lentă a SUA din Europa nu este o perspectivă bună pentru europeni, pentru că SUA au rol de pacificator în Europa. Prezența unui număr mare de militari americani a avut un efect de pacificare. Oferim o umbrelă de securitate europenilor. De aceea europenii își doresc să țină acolo trupele americane. De fapt, liderii europeni se tem de două probleme. Prima este relația otrăvită cu Rusia – politică și economică. A doua este că, în acest context, pacificatorul american va pleca acasă”, spune profesorul John J. Mearsheimer, într-un interviu pentru South China Morning Post, publicat pe 27 octombrie.
Distribuția forțelor SUA în Europa
Trupele americane au fost prezente în Europa la finalul celui de Al Doilea Război Mondial, iar numărul lor a fluctuat de-a lungul timpului, de la aproape 500.000 de militari, la finalul anilor 1959, până la câteva zeci de mii după disoluția URSS.
Potrivit Council on Foreign Relations, care citează datele EUCOM (Comandamentul american pentru Europa), la începutul anului 2025 existau 84.000 de militari americani in Europa. De la începutul războiului din Ucraina, numărul trupelor americane a variat intre 75.000 si 105.000 de militari (în funcție de exercițiile militare și rotația trupelor), dintre care circa 12.000 au fost desfășurați în țările din flancul estic al NATO.
Însă marea majoritate a militarilor americani se află încă în Germania (38.700), Italia (12.600), Marea Britanie (10.000). O prezență importanta este în Spania (4.000 de militari) și în Turcia, la baza aeriană Incirlik, importantă pentru sprijinul misiunilor în Orientul Mijlociu (circa 2.000 de militari).
În Estul Europei, trupe americane sunt prezente în Polonia, România, Bulgaria (în număr foarte mic) și in cele trei state baltice, unde se afla circa 2000 de militari, potrivit Politico.eu. Într-un interviu din luna septembrie, pentru Politico.eu, președintele Estoniei spunea: ”Trebuie să fim pregătiți pentru orice”, cu referire la situația trupelor americane. Președintele Alar Karis spunea atunci că președintele Trump l-a convins că SUA nu-și vor reduce prezența în Polonia, însă situația trupelor din restul flancului estic al NATO rămânea sub semnul întrebării.
Dintre țările Flancului Estic al NATO, Polonia are cea mai mare prezență americana, ajungând la circa 14.000 de militari, după invazia rusă în Ucraina. O parte a acestor trupe a fost concentrată la baza militară Jasionka, în apropierea graniței cu Ucraina, o bază pe unde ministrul polonez al Apărării declara că a trecut 95% din ajutorul militar pentru Ucraina. În aprilie 2025, Statele Unite au decis să-și repoziționeze personalul și echipamentele de la Jasionka. ”După trei ani, avem ocazia de a ne redimensiona prezența”, a spus atunci generalul Christopher Donahue, comandantul armatei americane în Europa-Africa. Comanda bazei din Polonia a fost preluată de armata poloneză, iar ceilalți aliați și-au suplimentat trupele.
Polonia a căutat o reasigurare și a obținut-o
Pe fondul acestor reașezări, Polonia a căutat o reasigurare și a obținut-o. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat prezența stabilă a trupelor americane în Polonia, în prezent circa 10.000 de militari. Declarația a fost făcută pe 15 octombrie de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, care a avut o discuție cu Pete Hegseth în marja summitului miniștrilor Apărării din NATO, la Bruxelles, axată pe măsuri de descurajare a Rusiei, măsuri împotriva dronelor și investiții în apărare.
Kosiniak-Kamysz a declarat atunci că SUA își mențin prezența militară, pentru că ”Polonia investește în arme și are relații foarte bune cu SUA, este un partener economic important și facem achiziții masive de la aliații noștri americani”. Hegseth a lăudat Polonia pentru că este un ”lider” în ce privește cheltuielile pentru apărare și are cel mai mare buget relativ al apărării dintre aliații NATO în anul 2025 – 4,5% din PIB.
În luna septembrie, în timpul întâlnirii pe care a avut-o la Casa Albă cu proaspăt alesul președinte conservator al Poloniei, Karol Nawrocki, președintele Donald Trump a declarat că trupele americane din Polonia vor rămâne și ar putea fi chiar suplimentate.
Trump, l-a primit pe Nawrocki cu survol al avioanelor militare și a declarat că SUA au o „relație extraordinară” cu Polonia. Întrebat dacă intenționează să mențină trupe americane în Polonia, Trump a răspuns afirmativ. „Vom trimite mai multe acolo dacă vor”, a spus el, potrivit Reuters. Nawrocki a declarat după întâlnire că a discutat cu Trump despre creșterea numărului de trupe americane și că președintele american a garantat în termeni ferm securitatea Poloniei.
Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, un liberal care a intrat deseori in dispute cu președinții conservatori ai Poloniei, a declarat atunci: „Succesul relației speciale (a lui Nawrocki) cu mișcarea MAGA și cu președintele Trump ar fi dacă Statele Unite și-ar spori prezența în Polonia”.
Trump i-a trimis lui Nawrocki o invitație la Casa Albă la câteva zile după ce acesta a depus jurământul, la începutul lunii august, și apoi a intervenit pentru a se asigura că președintele polonez va participa la o convorbire telefonică despre Ucraina cu liderii europeni, în locul rivalului său, premierul polonez liberal Donald Tusk.
