Comisia Națională de Strategie și Prognoză a făcut public documentul care stă la baza propunerii de creștere a salariului minim de la 1 noiembrie la 2080 lei, măsură luată în calcul de ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu și anunțată pe Facebook.
Propunerile sunt:
1. Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.
2.Introducerea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), începând cu 1 noiembrie 2018.
3.Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018
4.Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puțin 45% începând cu anul 2020
Documentul nu prevede însă și impactul bugetar al implementării măsurii.
Documentul integral http://www.cnp.ro/user/repository/ConsiliulProgramareEconomica/1_Nota_cu_privire_la_majorarea_salariului_minim.pdf
Printre motivele invocate sunt:
– Numeroși lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situația este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28
Cresterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 uncte procentuale)
– Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei iar acesta se manifestă dupăaproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul ob ţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţ i factori, inclusiv ciclici/naturali.
– Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţa de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca rmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă
– Majorările salariului minim conduc la reducerea inegalităților de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce privește inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE
Încă un paradox mioritic , investitorii „strategici” dar și pârliții de capitaliști autohtoni se plâng de productivitatea muncii ca fiind scăzută , de aceea chipurile sunt nevoiți să o retribuie mizer, dar culmea productivități muncii scăzute pe plaiurile mioritice sunt profiturile uriașe realizate tocmai pe spinarea celor mai neproductivi dintre neproductivi . Dacă în trecut român era sinonim cu iobag , astăzi român este sinonim cu o persoană care poate fi retribuită mizer( sclav modern).
Firmele care nu fac profit(unele chiar listate la Bursa) de unde dau maririle?