DEZVĂLUIRI. Ultimul drum al unui ”acoperit” din presa lumii

Cea mai mare putere militară arabă din Golf, statul în jurul căruia aliații americani vor să construiască un ”NATO arab”, nu își poate controla nici diplomația, nici serviciile secrete. Această realitate gravă se poate deduce din anunțul televiziunii publice din Arabia Saudită, care citează raportul investigatorilor cazului morții jurnalistului Jamal Khashoggi. În plus, relațiile dintre Turcia și Arabia Saudită sunt cât se poate de tensionate, câtă vreme tăcerea autorităților turce ar fi putut mușamaliza crima, însa guvernul de la Ankara a ales o altă cale. Apoi, relațiile dintre SUA și Arabia Saudită trec printr-un moment mai mult decât delicat, câtă vreme serviciile americane aveau informații despre planificarea asasinatului, însă nu l-au prevenit pe Khashoggi și astfel Arabia Saudită a ajuns în banca acuzaților în ochii opiniei publice internaționale. Nu în ultimul rând, presa turcă, americană și qatariotă au demonstrat în acest caz cât de puternice sunt legăturile dintre jurnaliști și serviciile de informații. De pe munții lor de petrodolari și impunitate, aliații salafiști ai saudiților din Golf, emirii al Sabah și al Nahyan, regele al Khalifa, sultanul al Said, cu toții au înțeles multe din această plecare a capului din partea marii familii al Saud. Jubilează poate doar rivalul saudiților, emirul al-Thani al Qatarului.

Arabia Saudită recunoaște oficial

Autorităţile din Arabia Saudită au recunoscut că jurnalistul Jamal Khashoggi a murit în consulatul din Istanbul și au anunţat că doi înalți oficiali au fost concediaţi în urma incidentului care a provocat o criză internațională și relații tensionate între Riyad și alte puteri.

Procurorul public din Arabia Saudită a susținut într-un comunicat că între Khashoggi și oamenii care l-au întâlnit în consulat a izbucnit o luptă care a dus la moartea acestuia.

„Investigațiile sunt încă în desfășurare și 18 cetățeni saudiți au fost arestați”, se arată în comunicatul transmis de presa de stat saudită, adăugând că un consilier regal, Saud al-Qahtani, și adjunctul șefului serviciului saudit de informații, Ahmed Asiri, au fost concediați din funcțiile lor.

Astfel, raportul saudit preliminar arată că jurnalistul a murit în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, în urma unui schimb de lovituri cu cei trimiși să-l interogheze.  ”Regatul își exprimă profundul regret pentru evoluțiile dureroase ce au avut loc și își subliniază angajamentul de a aduce faptele în atenția opiniei publice, de a-i aduce în fața justiției saudite pe toți cei vinovați”.

Începând de pe 2 octombrie, data la care jurnalistul Khashoggi a fost dat dispărut, autoritățile saudite au susținut că acesta a ieșit viu și nevătămat din consulatul din Istanbul. În lumina raportului acelorași autorități saudite, se pare că fie Riyadhul nu are control asupra propriilor diplomați (care ar fi mințit centrala) și asupra serviciilor (ai căror oameni și-au mințit guvernul), fie liderii de la Riyadh știau bine ce se întâmplase, însă au incercat să ascundă asasinarea unui jurnalist incomod care lucra acum pentru presa americană. Adjunctul șefului serviciilor secrete este fie vinovatul, fie un țap ispășitor, căci presa internațională sugerează că în spatele asasinatului poate fi prințul moștenitor Mohammed bin Salman. Cazul Khashoggi se poate încheia cu demisia unui general dispensabil, dar poate duce și la îndepărtarea de la succesiune a unui prinț care a eșuat până acum în războiul din Yemen (unde coaliția condusă de saudiți este acuzată de crime de război de ONU) și în disputa cu Qatarul.

Cazul dispariției jurnalistului saudit Jamal Khashoggi a început să fie extrem de complicat și pentru administrația Trump. Presa americană a explorat nu doar pista asasinării a unui jurnalist incomod pentru tânărul prinț moștenitor Mohammed bin Salman, ci și pe cea a unei presiuni americane ce pleacă de la grava eroare comisă de prințul saudit. În plus, in acest caz poate fi vorba nu numai despre asasinarea unui jurnalist, ci a unui eficient spion american, membru al unei familii implicate în afaceri și scandaluri uriașe în Occident. Unchiul jurnalistului  a fost implicat în afacerile necurate ale administrației Reagan și Nixon și putea să-i da lecții până și celebrului traficant de arme Victor Bout iar vărul său a murit împreuna cu prințesa Diana în 1997, astfel că este limpede că moartea lui  Jamal Khashoggi poate să îl coste scump pe războinicul prinț bin Salman, până acum un alintat al presei internaționale, care vedea în el un mare reformator.

Se caută un țap ispășitor

Evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Un locotenent din forțele aeriene saudite despre care se crede că a participat la asasinarea jurnalistului a murit într-un ”accident de circulație suspect” la Riyadh, scrie presa turcă. Apoi au apărut imagini care sugerează că un alt membru al echipei de asasini este colonelul Maher Abdulaziz Mutreb, fost diplomat, membru al serviciilor secrete și apropiat al prințului mostenitor saudit, spun surse citate de CNN. În SUA, președintele Trump a prelungit termenul până la care Arabia Saudită trebuie să facă lumină în acest caz. Însă mai mulți senatori democrați și republicani au cerut aplicarea așa-numitei Legi Magnițki, o lege privind drepturile omului care-l obligă pe președinte să ceară o investigație în acest caz, investigație ale cărei rezultate să fie anunțate după 120 de zile. The New York Times a arată că, pus sub această presiune, regimul saudit caută un țap ispășitor pentru asasinatul din Istanbul. Este vorba de generalul de informații Ahmad al-Assiri. I se adaugă alți 18 suspecți, arestați în Arabia Saudită. În Turcia, poliția a început căutările într-o pădure de lângă Istanbul, unde se presupune că ar fi fost îngropat cadavrul jurnalistului saudit, scrie BBC.

Pozițiile Turciei, SUA, Arabiei Saudite

Jamal Khashoggi a fost dat dispărut pe 2 octombrie, ziua în care a intrat în consulatul saudit din Istanbul pentru a obține hârtiile doveditoare ale divorțului său, pentru a se căsători cu iubita sa din Turcia. Pana pe 20 octombrie, poziția oficială a Arabiei Saudite a fost că jurnalistul a ieșit din consulat. Au apărut însă informații prin care oficiali sauditi anonimi au admis că Khashoggi ar fi murit într-un interogatoriu ce a scăpat de sub control. Poziția oficială a SUA a fost că jurnalistul a dispărut, că se așteaptă informații clare din partea Arabiei Saudite, motiv pentru care secretarul de Stat Mike Pompeo a fost trimis la Riyadh și apoi la Instabul. Președintele Trump a făcut însă și o serie de declarații care merg dincolo de poziția diplomației americane: a sugerat că este vorba de un asasinat comis de saudiți scăpați de sub controlul autorităților de la Riyadh, apoi a sugerat că Arabia Saudită ar putea fi supusă unor sancțiuni severe. Nici poziția oficiala a Turciei nu este una direct acuzatoare la adresa Arabiei Saudite.

În schimb, presa din SUA și Turcia a abundat în detalii care indică un asasinat la comanda prințului Mohammed bin Salman, la fel și presa finanțată de emiratul Qatar, aflat într-o dispută economico-diplomatică cu Arabia Saudită.

Am aflat astfel că autoritățile saudite ar fi trimi o schipă de 15 asasini la Istanbul pe 2 octombrie. Printre ei s-ar fi aflat un medic legist care conduce un departament de specialitate în guvernul saudit. El ar fi fost cel care i-a injectat jurnalistului un sedativ puternic și apoi a dezmembrat trupul lui Khashoggi, recomândandu-le celorlalți să adopte metoda sa în acest timp – să asculte muzică. Asasinii au părăsit Turcia în aceeași zi. Potrivit surselor din poliția turcă, există înregistrări făcute de ceasul Apple al lui Khashoggi, sincronizat cu telefonul său rămas în posesia logodnicei. Alte versiuni susțin că serviciile turce instalaseră dispozitive de interceptare în consulatul saudit din Istanbul. Poliția turcă nu a avut acces în consulatul saudit decât la două săptămâni după pesupusa crimă. Tot pe surse, The New York Times relatează că secretarul de Stat Pompeo a ascultat aceste înregistrări în timpul vizitei in Turcia, de unde s-a întors joi. Oficial, Departamentul de Stat neagă acest fapt. Un apropiat al jurnalistului, Turan Kislakci, a declarat pentru ABC News că lui Khashoggi i-au fost puse în față mai multe documente pentru a le semna. A refuzat și imediat a fost ucis.

Jamal Khashoggi: jurnalist, militant, spion, complotist

Jamal Khashoggi era mai mult decât un jurnalist. ”Khashoggi ilustrează colaborarea din umbră dintre presă și serviciile secrete, în acest caz serviciile din SUA și Arabia Saudită. Membri ai cercului apropiat de familia Al Saud au sugerat că el a fost un agent folosit de CIA și Riyadh în timpul ocupației sovietice a Afganistanului”, scrie site-ul Strategic Culture. Astfel se explică cele câteva interviuri pe care avea să le realizeze ulterior cu cel mai căutat om de pe planeta – Osama bin Laden. A fost un protejat al prințului Turki al-Saud, șef al serviciilor secrete saudie vree de 24 de ani (a demisionat cu zece zile înainte de atentatele de la 11 septembrie 2011) și apoi ambasador în SUA. A fost suspectat că încerca să racoleze jurnaliști saudiți de partea CIA în timp ce conducea cel mai mare ziar saudit în limba engleză. A fost membru al Fraților Musulmani, o organizație hăituită în Arabia Saudită, pentru că se opune regimului autocratic. A susținut Primăvara Arabă, iar presa americană noteaza că în ultima vreme acționa pentru lansarea unui grup numit ”Democrație Acum în Lumea Araba”, a cărui misiune probabilă este declanșarea unei revoluții colorate în Arabia Saudită. Este de remarcat că Khashoggi nu a fost un critic al prințului bin Salman de la numirea acestuia drept prinț moștenitor; revolta sa a început după ce bin Salman a închis zeci de afaceriști și prinți saudiți pentru a le transfera averile în vistieria regatului, sub acuzația de corupție.

De la unchiul Adnan Khashoggi, la vărul Dodi al-Fayed și prințesa Diana

Khashoggi nu era doar un ziariast. Era un agent dublu și provenea dintr-o familie pe măsură. Era nepotul lui Adnan Khashoggi, decedat în 2017 la Londra, un celebru comerciant de armament, care a intermediat contractele cu Arabia Saudită semnate de companiile americane Lockheed Martin, Raytheon  şi Northrop Grumman. Adnan Khashoggi a intermediat şi afacerea Iran-Contra, prin care administraţia Reagan a vândut în secret arme Iranului, pentru a finanţa forţele antisandiniste din Nicaragua. El şi-a mascat conturile în bănci din Elveţia şi Liechtenstein şi a avut legături cu ofiţeri CIA precum Kermit Roosevelt sau cu afaceristul Bebe Rebozo, un apropiat al preşedintelui Richard Nixon. A lucrat ca intermediar şi pentru liderul libian Muammar Ghaddafi.

În 1988 a fost arestat în Elveţia pentru că şi-a ascuns conturile. A fost transferat în SUA, unde a fost achitat de acuzaţia de fraudă, alături de Imelda Marcos. Tatăl lui Adnan Khashoggi a avut origini basce şi turceşti şi s-a stabilit în Arabia Saudită, unde a devenit medicul regelui, dar şi al familiei lui Ossama bin Laden. Sora sa este mama lui Dodi al-Fayed, iubitul prinţesei Diana, alături de care a murit în accidentul din 1997. După atacurile de la 11 septembrie, conturile sale din SUA au fost îngheţate. În 2003, înainte de invazia SUA în Irak, Khashoggi s-a întâlnit cu Richard Perle, şeful Comitetului Militar Consultativ al preşedintelui Bush şi fost oficial al administraţiei Reagan.

Bogații României au petrecut în vila Khashoggi

Ca o paranteză, într-una din vilele lui Adnan Khashoggi de pe Coasta de Azur obișnuiau să se adune bogații României în timpul președinției lui Traian Băsescu, dupa cum scria Cotidianul în 2010: Adriean Videanu, Monica Maurer, Bebe Ionescu (fostul cuscru prezidențial).

Trump: Fără noi, regimul saudit nu ar rezista nici 2 săptămâni

”Ce să spunem despre acordurile noastre militare prin care protejăm națiuni bogate și nu primim nimic în schimb? Ce să spunem despre asta? Asta se va schimba, oameni buni. Protejăm Arabia Saudită. Oare nu sunt bogați? Îl iubesc pe rege, pe regele Salman. Dar i-am spus regelui: noi vă protejăm. S-ar putea să nu reziști nici două săptămâni fără noi. Trebuie să plătești pentru armata noastră”. Aceasta este declarația făcută de președintele SUA la o întrunire electorala chiar pe data de 2 octombrie, când la Istanbul era asasinat jurnalistul Khashoggi.  Pe 3 octombrie a venit răspunsul prințului moștenitor bin Salman: ”Nu vom plăti nimic americanilor pentru securitatea noastră. Credem că am plătit pentru armamentul american, nu a fost gratuit. De la începutul relației cu SUA am plătit pentru tot ce am luat”, a spus prințul, amintind că saudiții au decis ca în următorii zece ani să achiziționeze 60% din armament din SUA.

O miză mare pentru Trump, Lockeed Martin, Raytheon

Analiștii americani consideră că Trump avertiza Arabia Saudită să nu încheie un contract cu Rusia pentru sistemul antirachetă S-400. Arabia Saudită este cel mai mare cumpărător de arme americane. Doar președintele Trump a semnat acorduri de 110 miliarde de dolari la prima sa vizită la Riyadh, în 2017. Dacă Arabia Saudita ar opta pentru sistemul rusesc, asta ar însemna pierderi de 15 miliarde de dolari pentru mari producatori precum Lockheed Martin sau Raytheon. Or, regele saudit Salman a discutat despre această posibilitate în timpul vizitei sale la Moscova, pe 4 octombrie, după presupusa asasinare al lui Khashoggi.

Ambasadorul saudit la Moscova a declarat că în timpul vizitei au fos semnate patru acorduri militare. ”A început deja implementarea a trei dintre ele”, a spus ambasadorul. Dincolo de dauna financiară, pentru SUA este un risc strategic ca puterile regionale să se doteze cu armament rus de ultimă generație. Turcia a achiziționat deja sistemul S-400 și este supusă sancțiunilor SUA. (China si India au semnat contracte pentru acelasi S-400). Qatarul se află în discuții cu Moscova pe aceasta temă, iar o achiziție similară din partea Arabiei Saudite ar fi extrem de periculoasă pentru Washington. Este motivul pentru care analiștii americani estimează că SUA vor să folosească asasinarea lui Khashoggi ca o pârghie de presiune suplimentară. Astfel s-ar explica de ce serviciile americane, care aveau informații despre punerea la cale a asasinatului (potrivit The Washington Post) nu l-au avertizat pe Khashoggi, în acel moment editorialist la The Washington Post.

Această frondă saudită împotriva complexului militaro-industrial american se datorează ambițiilor personale ale conducătorului de facto al regatului, Mohammed bin Salman. Într-adevăr, acesta are o relație apropiată cu ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, cu care a pus la cale planurile unui ”NATO sunnit” în Golf. Însă bin Salman are nevoie de mult mai multe succese internațioale pentru a-și asigura o succesiune lină la tron. Până acum a eșuat în războiul din Yemen și în disputa cu Qatarul. Prin urmare, a vizat o relație bună cu Rusia, pentru care pare dispus să plătească miliarde de petrodolari pentru arme rusești, dar și să ridice suficient de mult prețul petrolului, pentru a ajuta exporturile rusești si bugetul regimului Putin. O asemenea atitudine nu poate fi decat penalizată de administrația Trump, care ar fi afectată și geopolitic, dar și pe plan intern, unde voturile americanilor depind de prețul galonului de benzină la pompă.

Cazurile Khashoggi și Skripal

Cazul Khashoggi este mai mult decât un atac la libertatea presei din partea unui regim absolutist. Drumul lui Khashoggi până ușa consulatului saudit unde avea să fie dezmembrat la propriu nu a început pe 2 octombrie, ci în 1980, in Afganistan, a trecut prin serviciile secrete saudite, pe la CIA, prin vilele și afacerile unchiului sau mare negustor de arme, prin recrutări de noi agenți, prin atentatele de la 11 septembrie 2001, prin clocirea unei posibile revoluții colorate în Arabia Saudită.

Drumul său spre ușa consulatului saudit se aseamănă cu drumul fostului agent rus Serghei Skripal spre ușa locuinței sale otravită cu agent neurotoxic, în februarie 2018. Atentatele la viața lor au avut loc în alte state, în Marea Britaie și Turcia. La fel, drumul lui Skripal începea tot în anii 1980, când a intrat in GRU, când a spionat în Malta, Spania, drumul lui Skripal a trecut prin trădarea din 1995, când a început să colaboreze cu serviciile britanice, apoi prin schimbul de spioni Rusia-SUA. Rămâne de văzut care va fi reacția lumii în cazul Khashoggi, rămâne de văzut dacă statele occidentale vor expulza zeci de diplomați saudiți, așa cum au făcut-o cu diplomații ruși, dacă vor urma sancțiuni economice, anchete care să îi descopere pe asasini și anchete jurnalistice care să-l indice pe comanditar – poate chiar  pe regele Salman sau pe moștenitorul său, dupa cum în cazul Skripal a fost indicat Vladimir Putin.

Pentru moment, evoluțiile din Arabia Saudită și SUA privindu-l pe Khashoggi nu pot decât să-l mulțumească pe Vladimir Putin. Acesta a declarat la Forumul de la Soci că Rusia nu deține suficiente detalii despre dispariția jurnalistului, dar că este păcat că s-a întâmplat așa ceva, a transmis, vineri, Reuters. Este modalitatea diplomatică de a transmite Vestului că Rusia nu are suficiente motive pentru a renunța la relația tot mai profitabilă cu Arabia Saudita a lui Mohammed bin Salman, o Arabie Saudită care cumpără arme rusești și cu care Rusia pare să fi format o axă pentru creșterea prețului petrolului.

La fel stau lucrurile și pentru regimul de la Ankara, condus de Recep Tayyip Erdogan. Autoritățile turce, mai mult ca sigur deținătoare ale unor informații sensibile din ziua asasinatului, au o pârghie de presiune uriașă asupra regimului saudit în acest moment. În plus, regimul Erdogan se poate manifesta ca un apărător al presei libere prin investigarea morții jurnalistului Khashoggi. În acest fel este distrasă atenția presei internaționale de la sutele de arestări abuzive ale jurnaliștilor turci, de la închiderea publicațiilor critice la adresa puterii și epurările ce au loc continuu după tentativa de puci din iulie 2016.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.