28 iunie trebuie să fie ziua în care statul, presa, școala și cetățenii spun limpede că nu vor accepta minciuna drept memorie. R.Moldova nu poate construi viitor european pe formule sovietice cosmetizate.
Vocea conservatorilor
Nu toate proiectele de lege sunt scrise pentru a deveni legi. Unele sunt construite ca detonatoare politice.
Retragerea cetățeniei moldovenești spionului rus Alexandru Bălan nu este doar o sancțiune administrativă clară. Este mesajul unui stat care spune că apartenența juridică nu poate rămâne o simplă hârtie atunci când loialitatea față de acel stat este grav pusă sub semnul întrebării. Maia Sandu a semnat decretul după ce fostul adjunct al Serviciului de Informații […]
Filipinele au înțeles că nu poți acoperi o mare disputată numai cu nave mari. România trebuie să înțeleagă asta înaintea primului incident grav, nu după el. Când protejezi porturi, libertatea navigației și investiții de miliarde, economia prost înțeleasă devine risipă. Triton nu este lux, este asigurarea ieftină pe care Bucureștiul nu mai are nicio scuză să o amâne.
Geografia a pus România și Turcia pe aceleași ape. Politica inteligentă poate transforma această vecinătate maritimă într-un avantaj național.
Peste 150 de participanți din Republica Moldova și statele Uniunii Europene vor discuta, pe 19 iunie, despre amenințările hibride, securitatea energetică, reformele necesare aderării la UE și rolul jurnalismului independent. Chișinăul va găzdui vineri, 19 iunie, Forumul „Viitor Comun: Moldova și Agenda Globală a Democrației”, un eveniment care își propune să plaseze reziliența democratică a […]
Donația de transportoare blindate Piranha-3H oferită de Germania Republicii Moldova este mai mult decât un transfer de tehnică militară. Ea arată o schimbare de viziune din ce în ce mai clară, și anume faptul că securitatea R. Moldova nu mai poate fi privită doar ca o problemă internă, izolată între Prut și Nistru, ci ca […]
Rusia nu duce în Ucraina ori Republica Moldova doar un război împotriva granițelor. Moscova duce un război împotriva memoriei sfinților și a Ortodoxiei în general. În timp ce propaganda de la Moscova vorbește despre apărarea Ortodoxiei, rachetele rusești au lovit sate, orașe, cimitire, mănăstiri, icoane, clopote și arhive. Trebuie să recunoaștem că cinismul este total. […]
Ceea ce se petrece la București nu este doar o criză de palat, consumată între Cotroceni, PNL și un Parlament obosit. Este o criză care trece Prutul înainte să fie înțeleasă deplin acasă. Tactica de tip blitzkrieg a președintelui Nicușor Dan, cu nominalizări rapide, retrageri la fel de rapide și presiuni puse pe partide prin […]
Violențele recente din Belfast nu pot fi înțelese doar ca o explozie spontană împotriva imigranților. Ele fac parte dintr-o istorie lungă a Irlandei de Nord, unde cartierele, identitățile religioase și loialitățile politice au fost timp de decenii păzite, controlate și inspirate de grupări paramilitare. În timpul conflictului cunoscut drept The Troubles (n.r.-Tulburările), societatea nord-irlandeză a […]
Nominalizarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier desemnat al României nu a produs, în presa din Federația Rusă, o avalanșă comparabilă cu vizibilitatea oferită unor politicieni radicali sau antioccidentali din Europa. Spre deosebire de cazul Dianei Șoșoacă, prezentată de unele publicații ruse drept dovadă că „Rusia nu este izolată”, cazul Tomac este tratat mai […]
Vizita eurodeputatei Diana Șoșoacă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, desfășurat între 3 și 6 iunie 2026, a fost prezentată de presa rusă drept o confirmare că Moscova nu este izolată, că în interiorul Uniunii Europene există voci care resping sprijinul pentru Ucraina și că România ar trebui să reia relațiile cu Rusia. În articole din media guvernamentală rusă, precum RIA Novosti, PRIME, OTR, Gazeta.ru și Vedomosti, Șoșoacă apare nu ca o politiciană marginală sau contestată, ci mai ales în calitate de eurodeputat din România, utilă pentru mesajele Kremlinului despre Ucraina, Bruxelles și eșecul izolării Rusiei.
Alegerile parlamentare recente din Armenia au arătat că societatea armeană vrea mai multă libertate de mișcare între Rusia, Europa și propria sa securitate. Victoria partidului lui Nikol Pashinyan este o înfrângere politică pentru forțele apropiate Moscovei, dar nu și sfârșitul influenței ruse. Pentru Armenia, adevărata probă începe abia acum, mai ales prin efortul de desprindere […]
Rusia nu trebuie să lovească intenționat România pentru ca România să fie în pericol. Este suficient ca Moscova să continue să atace porturile ucrainene de peste Dunăre cu drone Geran-2. Iar după Galați, întrebarea nu mai este dacă România are nevoie de un Scut Danubian, ci cât de repede îl poate pune în funcțiune.
Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), organizat între 3 și 6 iunie 2026, este prezentat de Kremlin drept dovada că Rusia nu este izolată și că poate construi o nouă ordine economică alături de statele „prietene”. În realitate, SPIEF 2026 pare mai mult o operațiune de relații publice decât o demonstrație de forță […]
Reacția unei părți a presei ucrainene la declarațiile lui Nicușor Dan despre dronele rusești ajunse în România spune ceva important despre tensiunea uriașă în care trăiește Ucraina. Dar spune și ceva despre riscul de a judeca un aliat după o propoziție, nu după o linie politică întreagă. Și ne arată cât de mult mai avem […]
Retragerea ÎPS Petru Păduraru de la conducerea Mitropoliei Basarabiei deschide o succesiune cu miză mai mare decât o simplă schimbare administrativă. Vorbim despre o mitropolie care a supraviețuit prigoanei sovietice, nerecunoașterii statale, presiunilor politice, conflictelor de jurisdicție și competiției cu structura bisericească subordonată Moscovei, sprijinită de serviciile de spionaj ruse. De aceea, alegerea următorului mitropolit […]
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Federația Rusă dispune de toate capacitățile necesare pentru a răspunde oricărei tentative de atac asupra regiunii Kaliningrad, reacționând la afirmațiile ministrului de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, care susținuse că NATO trebuie să demonstreze că poate depăși sistemele de apărare rusești din această exclavă baltică. Noul război […]
Vizita lui Ilie Bolojan la Chișinău nu trebuie privită doar ca o ocazie de protocol, cu zâmbete, drapele și formule diplomatice previzibile. Într-un moment în care Republica Moldova își negociază locul între o Europă care promite reguli și bunăstare și o Rusie care exportă frică, șantaj și dezordine, prezența premierului interimar al României are o […]
Când se vorbește despre modelul Slavonia drept posibilă soluție pentru Transnistria, se invocă unul dintre rarele exemple europene de reintegrare pașnică a unui teritoriu controlat de o administrație secesionistă. Slavonia de Est, Baranja și Sirmia de Vest au revenit în Croația prin Acordul de la Erdut și administrația tranzitorie a ONU, și nu printr-o ofensivă militară decisivă. Dar tocmai aici începe problema atunci când ne lansăm în comparații. Slavonia oferă lecții importante pentru Republica Moldova, dar nu este o rețetă care poate fi copiată și implementată mecanic.
Max Korzh este unul dintre acei artiști care nu pot fi explicați doar prin topuri muzicale, vânzări de bilete sau popularitate pe platforme. El este un caz cultural.
Vizita oficială pe care viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, urmează să o efectueze în Republica Populară Chineză, în perioada 21–25 mai 2026, marchează un moment important în relația Chișinău–Beijing.
Pentru Chișinău, este un atac lent asupra suveranității. Pentru București, este o problemă de securitate pe frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene.
Harta arată miza teritorială.
„După B9, România a rămas cu un capital diplomatic real, dar și cu o presiune mai mare de livrare”
Formatul București 9 s-a născut ca o promisiune de influență pentru România, o platformă prin care flancul estic al NATO să vorbească mai apăsat, iar Bucureștiul să nu mai fie doar beneficiar de securitate, ci și inițiator de strategii cu impact regional. La peste zece ani distanță, riscul este ca B9 să rămână o scenă […]
Există astăzi un consens aproape reflex în jurul ideii că școala trebuie să formeze „gândire critică”. Problema este că foarte puțini mai clarifică ce înseamnă asta și, mai ales, care este rolul real al școlii într-o societate democratică. Constituția României face o distincție importantă, adesea ignorată în dezbaterea publică: statul organizează „învățământul”, în timp ce […]

