Supărare la Kiev, bucurie la Moscova. Nicușor Dan calcă pe grebla propagandei

Reacția unei părți a presei ucrainene la declarațiile lui Nicușor Dan despre dronele rusești ajunse în România spune ceva important despre tensiunea uriașă în care trăiește Ucraina. Dar spune și ceva despre riscul de a judeca un aliat după o propoziție, nu după o linie politică întreagă. Și ne arată cât de mult mai avem să învățăm unii despre alții.

Propaganda rusă lucrează la turație maximă folosind declarațiile președintelui român. Ucrainenii au văzut în frază o lipsă de empatie față de orașele bombardate. Rușii au văzut o ocazie de a spune că un lider de stat NATO pare să accepte loviturile asupra Ucrainei, atâta timp cât România nu e afectată.

Totul a pornit de la un interviu acordat BBC, în care președintele României a vorbit despre incidentele cu drone rusești care au ajuns pe teritoriul românesc. Nicușor Dan a explicat că România a avut, în ultimii doi ani, aproximativ 20-30 de incidente cu drone, unele fără explozibil, altele cu încărcătură explozivă. În acel context, el a spus că, atunci când rușii lovesc orașele ucrainene de peste Dunăre, trebuie să se asigure că nu rănesc cetățeni români. Mass-media din România a redat declarația în acest cadru, ca pe un avertisment diplomatic adresat Moscovei, inclusiv cu posibilitatea expulzării ambasadorului rus dacă incidentele continuă.

Dar cum a reacționat presa rusă? Kommersant a titrat „Președintele României a cerut Rusiei să schimbe tactica loviturilor cu drone.” Publicația a prezentat declarația, putem spune, relativ neutru, precizând că Nicușor Dan a afirmat că Rusia trebuie să își modifice tactica atacurilor asupra Ucrainei pentru a evita pagube în alte state. Kommersant a redat și citatul-cheie, mai exact „atunci când rușii lovesc orașele de cealaltă parte a Dunării, trebuie să fie siguri că nu provoacă daune cetățenilor români.”

Vedomosti a titrat „Președintele României a cerut Rusiei să lanseze lovituri asupra Ucrainei fără amenințări pentru vecini.” Vedomosti a mers mai departe în titlu, sugerând că mesajul lui Dan nu a fost „opriți loviturile”, ci „loviturile să nu afecteze vecinii”. Publicația pro-Kremlin scrie că Rusia ar trebui să schimbe tactica atacurilor cu drone asupra Ucrainei pentru a nu produce pagube altor țări.

Gazeta.ru a menționat că „Președintele României a cerut Rusiei să lovească Ucraina fără pagube pentru țara sa.” Gazeta.ru a folosit una dintre cele mai dure formulări din presa rusă mainstream. Titlul transformă fraza lui Nicușor Dan într-o idee exploatabilă din punct de vedere propagandistic, și anume nu că România condamnă atacurile rusești asupra Ucrainei, ci că ar cere ca ele să continue fără să afecteze România.

Lenta.ru, cunoscută pentru linia sa dură pro-Kremlin, declară că „În Duma de Stat s-a răspuns apelului președintelui României de a schimba tactica loviturilor asupra Ucrainei.” Lenta.ru a preluat reacția deputatului rus Alexei Cepa, care a numit declarația lui Dan „o provocare”. În aceeași cheie, publicația a legat incidentul dronei de narativul rusesc potrivit căruia Ucraina ar încerca să atragă NATO mai adânc în conflict.

Moskovski Komsomolets titrează că „Președintele Dan a cerut Rusiei să lovească Ucraina fără pagube pentru România.” MK a folosit o formulare directă și tăioasă. În text, publicația notează că Nicușor Dan ar fi spus că Rusia trebuie să își schimbe tactica atacurilor astfel încât să excludă complet riscul pentru România.

Într-un alt articol, Moskovski Komsomolets titrează  „Căderea dronei în România a fost numită în Duma de Stat o încercare de a atrage NATO în conflict.” Aici accentul nu mai cade doar pe declarația lui Dan, ci pe reacția politică din Rusia. Deputatul Alexei Cepa a susținut că nu există dovezi privind implicarea Rusiei și că incidentul ar putea fi folosit pentru implicarea mai profundă a NATO în războiul din Ucraina.

Komsomolskaia Pravda spune sus și tare că „Președintele României Dan a cerut Rusiei să schimbe tactica loviturilor asupra Ucrainei.” KP.ru a păstrat o formulă mai apropiată de limbajul informativ, dar a introdus și poziția oficială rusă, conform căreia Vladimir Putin ar fi cerut așteptarea unei anchete obiective, iar Rodion Miroșnik, oficial al MAE rus, ar fi numit acuzațiile României o provocare.

URA.ru menționează că „În Europa s-au adresat Rusiei cu o rugăminte privind SVO (n.r.-operațiunea militară specială, numele folosit de partea rusă pentru invazia din Ucraina).” URA.ru a încadrat subiectul în limbajul oficial rusesc al „operațiunii militare speciale”. Publicația a rezumat declarația subliniind că Nicușor Dan ar cere forțelor ruse ca, atunci când lovesc Ucraina, „să nu atingă România”.

Life.ru menționează că „Președintele României Dan a permis Rusiei să lovească Ucraina, fără să atingă țara sa.” Life.ru a folosit probabil cea mai sugestivă formulare propagandistică, având în vedere că verbul „a permis” schimbă sensul declarației și o prezintă ca și cum Nicușor Dan ar accepta atacurile asupra Ucrainei, cu singura condiție ca România să nu fie afectată.

Rusvesna spune negru pe alb că „Președintele României cere Rusiei să bombardeze Ucraina fără amenințări pentru țara sa.” Rusvesna, publicație cu linie puternic pro-rusă neoimperială, a împins interpretarea cea mai agresivă. Textul susține că Nicușor Dan a cerut părții ruse să țină cont de riscurile pentru civilii români atunci când atacă teritorii ucrainene de lângă graniță.

EADaily titrează că „Kievul este în șoc: Nicușor Dan cere Rusiei să bombardeze Ucraina fără pagube pentru români.” EADaily a ambalat subiectul într-o formulare explicit propagandistică. Publicația pro-Kremlin nu doar relatează declarația, ci o prezintă ca pe o confirmare că un lider al unei țări NATO ar cere Rusiei să bombardeze Ucraina „cu grijă”, ceea ce oferă Moscovei un avantaj propagandistic imens.

Și în Ucraina, formularea a fost receptată destul de dur. „Ukrainska Pravda” a titrat că președintele României „a cerut Rusiei să lovească orașele ucrainene fără să afecteze românii”, iar „Evropeiska Pravda” a scris că Dan ar fi cerut Rusiei să schimbe tactica bombardamentelor, nu să înceteze atacurile. Publicația a remarcat explicit că, în acel interviu, Dan nu a insistat asupra ilegalității loviturilor rusești asupra Ucrainei și nici asupra necesității opririi lor.

Alte publicații ucrainene au mers în aceeași direcție. UNIAN a scris că președintele României ar fi cerut Rusiei să lovească Ucraina „astfel încât să nu sufere cetățenii țării sale”. ZAXID.NET a prezentat afirmația ca pe un apel ca Rusia să atace Ucraina fără riscuri pentru români, iar Hromadske Radio a preluat ideea că Dan ar fi cerut Moscovei să schimbe tactica bombardamentelor, nu să oprească atacurile. TSN a mers și mai departe, calificând declarația drept „cinică”.

Din perspectiva unei țări bombardate zilnic, reacția emoțională poate fi înțeleasă. Pentru un public ucrainean care trăiește sub atacuri rusești, orice formulare care pare să spună bombardați, dar cu grijă să nu ne atingeți pe noi sună inacceptabil. Ucrainenii nu au luxul nuanțelor reci atunci când orașele lor sunt ținte militare ale Rusiei. De aceea, prima lecție a acestui episod este simplă. Orice oficial român, mai ales un președinte al României, trebuie să fie extrem de atent când vorbește despre loviturile Rusiei asupra Ucrainei. Nu este suficient să condamni Rusia în alte declarații. Trebuie să o faci clar și în propoziția care va fi decupată, tradusă și distribuită.

Dar de aici până la a sugera că Nicușor Dan acceptă bombardarea Ucrainei este un pas nedrept. Iar presa ucraineană știe, sau ar trebui să știe, că faptele recente arată altceva. Chiar „Evropeiska Pravda”, în articolul critic, amintește că, înainte de interviul de la BBC, Nicușor Dan spusese în discuția cu Volodimir Zelenski că Rusia trebuie să își oprească atacurile asupra Ucrainei. Mai mult, pe 29 mai, după incidentul de la Galați, Dan a vorbit despre disprețul total al Rusiei față de dreptul internațional și față de viețile civililor nevinovați, spunând explicit că Rusia trebuie să oprească atacurile și să înceapă un dialog pentru o pace justă și durabilă în Ucraina.

Aceasta este diferența dintre o formulare neinspirată și o poziție politică. Formularea a fost neinspirată, poate chiar grav neinspirată. Poziția politică, însă, nu este antiucraineană. Dimpotrivă. Nicușor Dan a susținut cooperarea cu Ucraina în domeniul dronelor, întărirea flancului estic al NATO și sprijinul pentru efortul legitim de autoapărare al Kievului. În comunicarea oficială ucraineană, Zelenski însuși a spus că România a ajutat constant Ucraina să se apere împotriva atacurilor rusești și că cele două țări lucrează pentru protejarea cerului.

De aceea, atacul mediatic este disproporționat. Este legitim să critici o frază. Este chiar necesar. Dar este incorect să transformi o frază proastă într-o sentință morală asupra unui lider care, în datele concrete ale politicii externe românești, s-a plasat printre cei mai pro-ucraineni actori politici de la București. Într-o Românie în care există voci izolaționiste, antioccidentale sau direct favorabile basmelor propagandei rusești, Nicușor Dan nu face parte din acea tabără. Dimpotrivă, a mers pe linia sprijinului pentru Ucraina, a presiunii asupra Rusiei și a consolidării NATO la Marea Neagră.

Problema lui Nicușor Dan nu este direcția strategică, ci precizia comunicării. În vreme de război, cuvintele nu mai sunt simple explicații tehnice. Ele devin muniție politică. O frază ambiguă poate fi folosită de adversari, poate răni sensibilități legitime și poate produce fisuri între aliați. Președintele României ar fi trebuit să spună limpede faptul că Rusia trebuie să înceteze bombardarea Ucrainei, iar până atunci, fiecare dronă rusească ce amenință teritoriul românesc va primi un răspuns diplomatic și militar proporțional. Aceasta era formula corectă, mai exact condamnare morală, responsabilizare juridică, apărare națională.

În același timp, și presa ucraineană ar trebui să păstreze proporțiile. Ucraina are nevoie de aliați, iar România este unul dintre cei mai importanți vecini ai săi, fiind coridor de tranzit, partener de securitate, stat NATO și UE, țară expusă direct efectelor agresiunii ruse. A lovi simbolic într-un lider român pro-Ucraina pentru o formulare stângace poate aduce satisfacție editorială pe termen scurt, dar nu ajută relația strategică dintre București și Kiev.

Acest episod nu ar trebui transformat într-o ruptură, ci într-o corecție. Nicușor Dan trebuie să fie mai atent la formulări, mai ales când vorbește despre orașe ucrainene aflate sub foc rusesc. Dar presa ucraineană ar trebui să judece nu doar propoziția slabă, ci întregul bilanț politic. Iar bilanțul arată că România, sub Nicușor Dan, nu cere Rusiei să bombardeze Ucraina mai atent. România cere, sau trebuie să ceară, ca Rusia să se oprească. Diferența dintre aceste două formule este enormă. Și tocmai de aceea, pentru un aliat al Ucrainei, fiecare cuvânt contează.