Căderea Guvernului Bolojan nu este doar o criză românească. La Chișinău, ea se citește ca un semnal de alarmă, având în vedere că nesiguranța politică de la București poate încetini proiecte, poate zdruncina încrederea economică și poate obliga Republica Moldova să caute garanții politice mai largi în Uniunea Europeană.
Caucazul de Sud ar trebui să fie una dintre direcțiile naturale ale politicii externe românești.
Pentru România, întrebarea nu mai este dacă are nevoie de un sistem antidronă puternic la Marea Neagră. Întrebarea reală este cât de repede poate construi unul coerent.
Aici se vede pericolul real al coloanei a cincea. Termenul este adesea folosit abuziv, ca etichetă politică aplicată adversarilor interni. Dar în sens de securitate, coloana a cincea nu înseamnă o comunitate etnică, o limbă vorbită sau o opțiune geopolitică declarată. Înseamnă o infrastructură internă de influență și acces, inclusiv persoane din instituții, politicieni corupți, […]
Statele care au tratat apărarea ca pe o formalitate au descoperit, de obicei prea târziu, prețul improvizației.
De Ziua Forțelor Terestre Române, politicienii au vorbit din nou despre onoare. Dar onoarea nu este în microfon. Onoarea este în decizie. Este în buget. Este în lege. Este în felul în care un veteran este primit la ghișeu.
Republica Moldova are nevoie de o Românie stabilă, predictibilă și ferm proeuropeană. România are nevoie să înțeleagă că instabilitatea sa internă nu produce efecte doar în propriul parlament, ci și peste Prut. Iar Chișinăul trebuie să fie pregătit pentru o nouă ofensivă informațională(…).
Spre deosebire de București, unde marile decizii sunt adesea împinse de la o coaliție fragilă la alta, Sofia ar putea avea în următorii ani o singură voce, una care negociază rece, pe interes, fără să consume energie în războaie interne nesfârșite. În politica europeană, coerența cântărește uneori mai mult decât virtuțile declarative.
Republica Moldova nu urmărește scandalul de la București ca pe o telenovelă politică, ci ca pe o posibilă fisură într-un sistem de sprijin fără de care propria ei stabilitate devine mai fragilă.
Trump nu s-a certat cu un simbol abstract, ci cu o autoritate care apasă exact pe unul dintre nervii sensibili ai propriei coaliții.
România de la Est de Prut nu are o singură geografie ortodoxă, ci două. Atât Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, cât și Mitropolia Basarabiei, aflată sub Patriarhia Română, au adus separat Focul Haric la Chișinău.
Am studiat cu atenție manuale de științe din România, Franța și cele aferente curriculumului Cambridge. Concluzia nu e bună.
România încearcă să repare haosul buletinelor anulate, dar soluția propusă ridică o întrebare esențială: vor avea toți cetățenii aceleași drepturi în practică? Miza nu este un simplu document, ci accesul real la educație, sănătate și vot.
Teheranul știe că nu poate câștiga rapid un război convențional împotriva unor adversari superiori tehnologic, precum SUA sau Israelul. De aceea, încearcă să schimbe regulile jocului.
Dacă nu folosim conștient internetul pentru educație, el ne va folosi pe noi pentru degradare. Decizia trebuie luată acum.
Unde este frontiera dintre geniu și boală mintală? Este posibil ca percepția distorsionată pe care un bolnav mintal o are asupra lumii să fie la originea unor idei de geniu? Ce și cum simt acest tip de oameni despre ei înșiși și despre lumea care-i înconjoară? Viața, realizările și dificultățile lui John Forbes Nash, laureat […]
Presa nu mai relatează, ci militează. Nu mai analizează, ci etichetează.
Trăim o schimbare de epocă. O simțim cu toții, chiar dacă unii încă se prefac că această realitate nu există. Echilibrele mondiale se reașază rapid, brutal, fără politețuri academice și fără menajamente morale. Am citit opiniile a zeci de oameni inteligenți, din zone foarte diferite, și dincolo de nuanțe mi-am clarificat (compilat!) câteva idei simple. […]
(text scris în 2014; recitit azi, cu uimire față de actualitatea lui) Dragi lideri de opinie, Dacă astăzi, în România, nimeni de calitate nu mai vrea să fie ministrul Educației, nu e doar vina politicienilor. O parte importantă din responsabilitate vă aparține și vouă. Preponderent vouă. Textul de mai jos l-am scris în 2014. L-am […]
Am început această lupta împotriva plagiatului ca pe o problemă academică. În timp, ea s-a transformat într-o chestiune de siguranță națională, prin funcțiile și puterea celor dovediți sau acuzați credibil. Astăzi însă am ajuns la un nivel superior: plagiatul a devenit un test al moralei noastre ca națiune. Iar un stat care nu trece acest […]
Vance, un mare critic al “războaielor lungi” ale Statelor Unite în Orientul Mijlociu și recunoscut pentru pozițiile sale de politică externă izolaționiste, pare lăsat pe dinafară în contextul implementării “Doctrinei Donroe”.
De câteva zile asistăm din nou la un spectacol care spune mai multe despre degradarea spațiului public românesc decât despre persoana vizată: contestarea studiilor și a doctoratului lui Nicușor Dan. Un ritual bine cunoscut, repetitiv, previzibil, toxic. Știu exact cum funcționează: se aruncă o îndoială, se multiplică insinuarea, iar zgomotul ține loc de probă. Este […]
România, în ciuda „parteneriatului strategic”, nu se află pe lista scurtă a țărilor pe care SUA le privește favorabil, conform variantei extinse a Strategiei, adică: Austria, Ungaria, Italia și Polonia.
În Strategia Națională de Securitate (NSS) a SUA, principalul document doctrinar al președintelui american, relația SUA-Europa este filtrată prin lentile geopolitice, economice și culturale care spun multe despre direcția lumii occidentale
Din comentariile la observațiile politice pe care le mai fac din când în când constat cu tristețe următoarele lucruri: 1) Suporterii useriști au idei puține, false, extreme și se comportă cu o agresivitate isterică pe care am mai întâlnit-o doar la „ciomăgarii” pesediști din perioada de ură viscerală împotriva lui Băsescu. Nu operează cu idei, […]
Multe subiecte care influențează scena politică internațională ajung cu greu pe agenda publică autohtonă. Unele chiar sunt ignorate de-a binelea. Grupările teroriste ce controlează zone importante din Africa sub-sahariană, conflictele civile din Congo, tensiunile socio-politice, dublate de criza migrației din America Centrală – pentru a oferi doar câteva exemple – reprezintă pentru publicul român chestiuni […]
este parte a
