Spioni, agenți de unică folosință și carne de tun. Noua veche strategie a Rusiei împotriva Occidentului

Aici se vede pericolul real al coloanei a cincea. Termenul este adesea folosit abuziv, ca etichetă politică aplicată adversarilor interni. Dar în sens de securitate, coloana a cincea nu înseamnă o comunitate etnică, o limbă vorbită sau o opțiune geopolitică declarată. Înseamnă o infrastructură internă de influență și acces, inclusiv persoane din instituții, politicieni corupți, oameni de afaceri dependenți de Moscova, grupări media, pseudo-ONG-uri, rețele Telegram, curieri de bani, activiști plătiți, agenți de influență și persoane dispuse să vândă informații.

Schimbul de persoane anunțat în aceste zile nu este doar o operațiune spectaculoasă de intelligence și diplomație. Este o radiografie a felului în care Rusia și aliații ei operează astăzi împotriva Republicii Moldova și, prin Moldova, împotriva statelor partenere. Doi angajați ai SIS, aflați în captivitate în Federația Rusă, au fost readuși acasă în urma unui schimb internațional de tip „5 la 5”, desfășurat la frontiera Belarus-Polonia, cu sprijinul Statelor Unite, Poloniei și României, potrivit autorităților moldovene. În schimb, Chișinăul a acceptat predarea a două persoane: cetățeanca rusă Nina Popova, soția unui înalt comandat rus din trupele de ocupație din Transnistria, și Alexandru Bălan, fost adjunct al SIS, acuzat de trădare în interesul KGB-ului din Belarus și grațiat pentru a putea pleca în Belarus.

Cazul Bălan

Dincolo de dimensiunea umană, și anume recuperarea a doi ofițeri moldoveni, acest episod confirmă un lucru esențial. Republica Moldova nu mai este doar țintă a războiului hibrid rusesc, ci și spațiu de tranzit, recrutare, testare și camuflare pentru operațiuni mai largi. În această ecuație, serviciile ruse de spionaj nu operează singure. Ele folosesc interpuși, rețele criminale, structuri politice locale, platforme de propagandă, oameni vulnerabili financiar și, tot mai vizibil, serviciile unor state aliate Moscovei, în special Belarusul.

Cazul Bălan este important tocmai pentru că arată cum un fost oficial de rang înalt al serviciilor moldovenești poate deveni piesă într-un dosar cu implicații pentru România, Cehia, Ungaria, Moldova și Belarus.

Eurojust a anunțat în septembrie 2025 că autoritățile române, cehe și ungare, cu sprijinul agenției europene, au capturat o persoană investigată pentru trădare prin transmiterea de secrete de stat. Suspectul, fost deținător al unei funcții de conducere în Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ar fi avut întâlniri în Budapesta, în 2024 și 2025, cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat din Belarus, KGB, pentru a transmite informații, a primi instrucțiuni și bani. Eurojust a precizat că aceste întâlniri au pus în pericol securitatea națională a României.

Citește și: Rep. Moldova: Moștenirea Cernobîl, războiul pentru dreptate și atacuri cibernetice

Aici se vede pericolul real al coloanei a cincea. Termenul este adesea folosit abuziv, ca etichetă politică aplicată adversarilor interni. Dar în sens de securitate, coloana a cincea nu înseamnă o comunitate etnică, o limbă vorbită sau o opțiune geopolitică declarată. Înseamnă o infrastructură internă de influență și acces, inclusiv persoane din instituții, politicieni corupți, oameni de afaceri dependenți de Moscova, grupări media, pseudo-ONG-uri, rețele Telegram, curieri de bani, activiști plătiți, agenți de influență și persoane dispuse să vândă informații. Ea nu trebuie imaginată ca o armată secretă, ci ca o rețea elastică, oportunistă, care poate fi activată în campanii electorale, proteste, operațiuni de dezinformare sau chiar în acțiuni de spionaj și sabotaj.

Republica Moldova are deja suficiente exemple. SIS a afirmat, în raportul privind alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024, că la Moscova a fost creat un centru operațional de comandă, sub coordonarea autorităților ruse, cu obiectivul de a compromite referendumul și scrutinul prezidențial. Potrivit SIS, Ilan Șor a fost desemnat conducător al grupului criminal, având la dispoziție resurse financiare, mediatice, umane, logistice, tehnice și suport contrainformativ. SIS a mai indicat finanțări ilicite, propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de perturbare a secțiilor de vot din străinătate.

Această imagine este confirmată și de surse externe. Această coloană a cincea nu amenință doar Chișinăul. Republica Moldova este o verigă într-un lanț regional. Dacă instituțiile de la Chișinău sunt penetrate, vulnerabilitatea nu se oprește la Prut. Ea poate afecta România, Ucraina, Polonia, statele baltice și orice partener care cooperează cu R. Moldova pe securitate, logistică, sprijin pentru Ucraina sau contracararea războiului hibrid. Cazul Bălan este important tocmai pentru că informațiile presupus transmise nu vizau doar Moldova, ci și securitatea României. Când o breșă apare într-o instituție moldovenească, efectul ei poate deveni european.

Spioni de unică folosință

După invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Rusia a pierdut o parte semnificativă din capacitatea tradițională de spionaj sub acoperire diplomatică. Șeful MI5, Ken McCallum, a spus în 2024 că peste 750 de diplomați ruși au fost expulzați din Europa după invazie, marea majoritate fiind spioni, ceea ce a redus capacitatea serviciilor ruse de a produce daune în Occident. Dar aceeași evaluare avertiza că Moscova s-a adaptat, inclusiv mai multe operațiuni cyber, mai mulți intermediari, mai mulți criminali, mai multe persoane recrutate din state terțe.

Aceasta este schimbarea-cheie. Când spionul clasic de ambasadă devine prea vizibil, Rusia trece la agenți ieftini, vulnerabili și ușor de abandonat. Surse oficiale din serviciile de contraspionaj occidentale au descris această mutație. După expulzările masive, Moscova a fost împinsă să folosească rețele alternative, inclusiv organizații criminale, operatori privați, recruți locali și așa-numiți „agenți de unică folosință”, adesea recrutați online, prin Telegram sau alte platforme. Mass-media internațională a relatat, citând serviciul german de contrainformații, că Rusia încearcă să compenseze expulzarea diplomaților-spioni cumpărând agenți locali prin bani și șantaj.

Citește și: Libertatea nu se apără singură sau de ce avem nevoie de serviciu militar obligatoriu

Aici apare drama cetățenilor moldoveni folosiți ca „material consumabil”. Nu vorbim despre toți moldovenii, ci despre indivizi vulnerabili, corupți, marginali sau radicalizați, pe care serviciile ruse îi pot transforma în executanți. Ei sunt utili pentru că au mobilitate, pot vorbi limbi regionale, se pot deplasa între Republica Moldova, Ucraina și UE și atrag mai puțină atenție decât un ofițer rus. Dar sunt și sacrificabili. Dacă sunt prinși, Moscova neagă. Dacă ajung la închisoare, nu sunt recuperați în schimburi spectaculoase. Dacă operațiunea eșuează, coordonatorii rămân la distanță.

Crime de tip hibrid

Cazurile recente sunt grăitoare. În februarie 2026, autoritățile ucrainene au anunțat, împreună cu parteneri moldoveni, destructurarea unei grupări care ar fi plănuit asasinate ale unor personalități ucrainene și cetățeni străini. Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi acționat sub supravegherea serviciilor secrete ruse, iar recompensa promisă putea ajunge până la 100.000 de dolari pentru fiecare crimă. Șapte persoane au fost reținute în Ucraina și trei în R. Moldova, inclusiv presupusul organizator. În aprilie 2026, procurorii ucraineni și autorități europene au indicat o altă rețea, supravegheată de serviciile ruse, care ar fi pregătit asasinate și acte de sabotaj în UE. Printre persoanele implicate se numărau cetățeni din mai multe state, inclusiv Moldova.

Lituania a anunțat în aceleași zile acuzații împotriva a 13 persoane din mai multe țări, inclusiv Moldova, într-un dosar privind tentative de omor legate de GRU, serviciul militar de informații al Rusiei. Țintele erau un activist lituanian pro-Ucraina și un disident rus refugiat în Lituania. Poliția lituaniană a descris cazul drept o serie de crime de tip hibrid împotriva statelor UE, securității lor naționale și persoanelor care sprijină Ucraina.

Citește și: Basarabia, în așteptarea furtunii politice de pe malul Dâmboviței

Rusia nu are nevoie să ocupe Republica Moldova pentru a o folosi. O poate exploata prin bani, frică, nostalgie sovietică, rețele criminale, corupție instituțională și vulnerabilități sociale. Pentru Moscova, Moldova este utilă ca țintă politică, dar și ca rezervor de acces spre UE și Ucraina. De aceea, răspunsul nu poate fi doar diplomatic. Este nevoie de curățarea instituțiilor, control real al finanțării politice, protecția serviciilor de informații împotriva penetrării, cooperare strânsă cu România, Ucraina, Polonia și statele baltice, dar și comunicare publică onestă.

Schimbul de spioni nu trebuie privit ca o victorie simplă, deși revenirea celor doi ofițeri SIS este, fără îndoială, importantă. El trebuie privit ca un avertisment. Moldova a reușit să-și recupereze oamenii, dar a aflat încă o dată prețul penetrării, al vulnerabilității și al rețelelor care lucrează pentru alt stat. În războiul nevăzut al Rusiei, cea mai periculoasă armă nu este întotdeauna agentul străin. Uneori este cetățeanul local convins, cumpărat sau șantajat să devină instrument împotriva propriei țări și împotriva partenerilor ei.