Dosarul „Kuliok”: judecătorul-raportor și-a încetat activitatea la CSJ, lăsând în urmă acuzații privind presiuni. Va fi reluată, pentru a doua oară, cercetarea cauzei?
Judecătorul raportor din dosarul „Kuliok”, în care fostul președinte și actualul deputat Igor Dodon este învinuit de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, și-a încetat activitatea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) începând de luni, 27 aprilie. Sistarea a venit la fix trei ani de la transfer, relatează ZDG.md.
Instanța nu a repartizat deocamdată cauza unui alt magistrat, au precizat reprezentanții CSJ în după-amiaza zilei de luni, fiind întrebați de ZdG de cine va fi înlocuit Ghenadie Eremciuc.
„Având în vedere că cauza era în procedura judecătorului Ghenadie Eremciuc și el era judecător-raportor, aceasta urmează să fie repartizată din nou, prin programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) unui alt judecător-raportor”, a comunicat purtătoarea de cuvânt a CSJ Ana Railean.
Întrebați de ZdG care este poziția acuzării de stat în privința reluării examinării după schimbarea judecătorului, Procuratura Anticorupție a transmis că „este prematur să se expună la această etapă”. „Urmează să vedem ce decide completul după numirea altui membru”, a comentat PA.
Următoarea ședință în dosarul „Kuliok” era programată pentru 6 mai.
Manuale propagandistice, rămase în trecut: Ce învață elevii din regiunea transnistreană la istorie, geografie și limba „moldovenească”
Manualele utilizate de elevii din regiunea transnistreană conțin informații depășite, reflectă viziunea Rusiei asupra lumii, fac propagandă împotriva Republicii Moldova și încearcă să construiască o identitate „nistreană”, spun specialiștii care le-au analizat la solicitarea Europei Libere.
Vicepremierul pe Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus, în aprilie, la negocierile în formatul 1+1, ca toate școlile din regiunea transnistreană să treacă la predarea în limba română începând cu 1 septembrie 2026. Administrația de la Tiraspol a respins propunerea Chișinăului, spunând că sistemul educațional din regiune trebuie să rămână neschimbat și bazat pe actuala programă locală.
Într-o discuție cu Europa Liberă, secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a precizat că așa-zisele autorități din stânga Nistrului nu acceptă nici măcar reeditarea manualelor care sunt depășite. „Am fost dispuși să acceptăm și varianta în grafie chirilică, doar pentru a actualiza conținuturile. Refuzul a fost categoric”, a spus Olaru.
Europa Liberă a făcut rost de manualele de clasa a IX-a, a X-a și a XI-a de istorie, „limbă moldovenească” și geografie din care învață elevii din regiunea transnistreană. Școlile de acolo se conduc de programa rusească, iar cărțile sunt fie în română în grafie chirilică (așa-zisa limbă „moldovenească”), fie în limba rusă. Unele sunt plagiate de la autori de manuale din dreapta Nistrului, doar că au fost modificate ca să corespundă ideologii promovate în stânga Nistrului.
Fermierii dau ultimatum autorităților: 14 zile pentru măsuri sau proteste masive
Fermierii din Republica Moldova avertizează autoritățile că ar putea declanșa proteste de amploare în cazul în care nu vor fi adoptate măsuri urgente de sprijin pentru sectorul agricol, relatează anticorupție.md. Avertismentul vine din partea Asociației Forța Fermierilor, care a transmis o adresare oficială conducerii țării.
Potrivit documentului, sectorul cerealier și oleaginos, care acoperă aproximativ 85% din terenurile agricole, se confruntă cu o criză „de proporții și de durată”. Cei mai afectați sunt fermierii micro, mici și mijlocii, a căror situație este descrisă drept „aproape catastrofală”.
Reprezentanții asociației susțin că, în ultimii ani, agricultorii au fost afectați de calamități naturale, crize energetice și presiunea importurilor, în timp ce sprijinul statului a fost insuficient. În lipsa unei strategii eficiente de adaptare la schimbările climatice, mulți producători agricoli au ajuns în pragul insolvenței sau se confruntă cu dificultăți majore de plată.
În plus, fermierii reclamă creșterea accentuată a costurilor, inclusiv scumpirea carburanților cu peste 70% și majorarea prețurilor la fertilizanți. Totodată, aceștia critică intenția autorităților de a introduce TVA de 20% pentru producția agricolă, precum și politicile de subvenționare planificate pentru următorii ani.
Ziua Drapelului de Stat, marcată cu mesaje de la politicieni despre curaj, lupte, culori și valori
Ziua Drapelului de Stat, marcată pe 27 aprilie, este însoțită și în acest an de mesaje din partea politicienilor. Cu prilejul sărbătorii, președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrul Alexandru Munteanu au transmis mesaje dedicate tricolorului, în care au subliniat „curajul și jertfa celor care au luptat pentru demnitate națională și restabilirea adevărului istoric”, evocându-i pe cei care au arborat Drapelul de Stat pe clădirea forului legislativ la 27 aprilie 1990, relatează ZDG.md.
Șefa statului Maia Sandu a scris că drapelul „stă mărturie pentru cât de prețioasă este libertatea noastră”. „De Ziua Drapelului de Stat, ne amintim că dreptul de a arbora tricolorul este un privilegiu câștigat prin curajul și jertfa celor care au luptat pentru demnitate națională și restabilirea adevărului istoric. Astfel, pe fiecare clădire, pe fiecare stradă, în fiecare parc și în fiecare curte unde flutură, drapelul stă mărturie pentru cât de prețioasă este libertatea noastră. Celebrăm astăzi și emoția pe care o simțim atunci când vedem tricolorul departe de casă — pe podiumurile internaționale sau oriunde în lume moldovenii păstrează vie legătura cu țara. Dar cel mai important este să ne ridicăm, în viața de fiecare zi, la înălțimea valorilor pe care drapelul le reprezintă — să fim uniți, buni unii cu alții și să muncim împreună pentru viitorul Republicii Moldova”, se arată în mesajul președintei.
Condamnarea lui Plahotniuc, între aplauze și critici; Reprezentant MAN nemulțumit de rapiditatea dosarului
Condamnarea lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară” readuce în atenție nu doar pedepsirea celor implicați, ci și întrebarea care preocupă direct cetățenii: dacă și cum vor fi recuperați banii furați. Deputata PAS, Victoria Belous, susține că există mecanisme legale prin care prejudiciile pot fi întoarse în buget, inclusiv prin sechestrarea și valorificarea bunurilor, chiar și peste hotare. În același timp, verdictul a stârnit reacții diferite între actorii politici, evidențiind viziuni opuse asupra modului în care trebuie gestionate dosarele de rezonanță, relatează Jurnal.md.
Dacă unii au salutat ritmul în care a fost pronunțată sentința, alții au sugerat că procesul s-a desfășurat prea rapid. Discuțiile au scos la iveală tensiuni și poziționări diferite în raport cu acest caz. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.
Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost modul în care statul va reuși să recupereze prejudiciile. Tema a fost adusă în prim-plan de către reprezentanta guvernării, care a explicat mecanismele legale existente și complexitatea acestui proces.
„Nu știu, n-am reușit să citesc eu personal sentința, dar, de regulă, orice persoană condamnată care are titlu executoriu de încasare și anume prejudiciu, organele din Republica Moldova îi sechestrează toate proprietățile care îi aparțin pentru a le vinde și a încasa bani. Și orice bun viitor, până la executarea sentinței, va fi pus în executare. De asemenea, cu suportul colegilor din ARBI, se caută bunurile inclusiv peste hotare sau dacă sunt înscrise după beneficiar, efectiv, chiar dacă sunt pe numele altor persoane și se încearcă punerea în executare”, a declarat Victoria Belous.
Ulterior, discuțiile au alunecat spre ritmul în care a fost examinat dosarul, unde au apărut opinii critice din partea viceprimarului municipiului Chișinău și membru CNP al partidului MAN, Victor Pruteanu, care a sugerat existența unor influențe politice și a comparat cazul cu alte dosare tergiversate. În contrast cu așteptarea publică de a vedea o finalitate rapidă într-un dosar de o asemenea amploare, poziția sa a fost percepută mai degrabă ca o nemulțumire față de rapiditatea cu care a fost pronunțată sentința.
„Nu știu de ce oamenii care stau câte 4–5 ani în instanță cu sume mici, cu dosare civile, stau și se chinuie, dar aici guvernarea a apăsat unde trebuie ca să fie mai rapid”, a declarat Victor Pruteanu.
Întrebat dacă dosarul s-a mișcat prea repede, acesta a insistat asupra ideii de presiuni din partea guvernării, fără a aduce exemple concrete, afirmații care au fost imediat contestate în platou.
„Cu siguranță, se văd presiuni din partea guvernării”, a adăugat Victor Pruteanu.
UTA Găgăuzia nu poate să funcționeze cu o legislație paralelă. Expert: „Este nevoie de un mecanism de control constituțional”
Depășirea impasului politic privind organizarea alegerilor în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia este un test pentru statul de drept din Republica Moldova, relatează Moldova1. Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, atrage atenția asupra pericolului de subminare a autorității statului și pledează pentru „o soluție constituțională și demarcată în Codul Electoral”, care să indice unde se termină atribuțiile Comratului.
Este vorba despre o tentativă a autorităților regionale de a instaura un cadru legal care să ignore Codul Electoral, fapt ce ridică semne de întrebare asupra modului în care va fi condusă regiunea.
„30% din date afectate”. Sistemul medical al R. Moldova a fost supus unui atac cibernetic masiv
Un atac cibernetic de amploare ar fi afectat aproximativ o treime dintr-o bază de date din Republica Moldova care conținea informații cu caracter personal și date privind plățile în sistemul medical, relatează TVR Moldova. Reprezentanții Agenției pentru Securitate Cibernetică afirmă că nu au fost primite solicitări de răscumpărare pentru recuperarea datelor și nu exclud că ar putea fi vorba despre o acțiune organizată de serviciile secrete ale Federației Ruse.
Ion Vintilă, director adjunct al Agenției pentru Securitate Cibernetică, afirmă că, de la începutul anului, s-au înregistrat mai multe atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice din Republica Moldova, însă cel mai grav dintre acestea a vizat o bază de date medicală.
ION VINTILĂ, director adjunct, Agenția pentru Securitate Cibernetică: În ultima lună, am avut un atac destul de masiv la o bază de date medicală. Au fost afectate în jur de 30% din date. E o platformă mare se încadrează mai multe date transmise de la spitale atât regionale, cât şi centrale, în care se fac plăţi, era şi date cu caracter personal. În mare parte, cam asta.
Reprezentanții Agenției pentru Securitate Cibernetică iau în calcul scenariul unei operațiuni coordonate, susținând că atacul ar putea avea conexiuni ruseşti.
Gazele pentru regiunea transnistreană, achitate doar până la 30 aprilie. Chiveri: Modelul actual nu este sustenabil
Regiunea transnistreană nu este în prag de colaps economic, însă modelul său bazat timp de decenii pe resurse energetice „aproape gratuite” din Federația Rusă devine tot mai nesustenabil, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri. Acesta susține că livrările de gaze, achitate în prezent de Moscova doar până pe 30 aprilie, mențin economia din stânga Nistrului într-o stare permanentă de incertitudine, relatează RadioMoldova.
„Situația nu este simplă. Nu aș caracteriza-o ca una în prag de colaps, dar regimul economic sau, mai degrabă, sistemul economic, modelul economic care a fost creat în regiune pe parcursul ultimilor 30 de ani urma să ducă la această situație, fiindcă resursele energetice pe gratis, oricum, la un moment dat, urmau să se termine”, a declarat Chiveri în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Economia regiunii transnistrene a devenit aproape complet dependentă de livrările de gaze achitate de Federația Rusă, un model imprevizibil, care permite furnizarea energiei fără costuri directe pentru regiune, dar fără nicio garanție de stabilitate pe termen lung.
Mandat de arestare emis pe numele lui Ilan Șor într-un nou dosar: procurorii au cerut autorităților din Rusia să-l informeze despre noile învinuiri
Ilan Șor, așteptat în R. Moldova pentru a-și executa pedeapsa de 15 ani de închisoare, are un nou mandat de arestare. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis vineri, 24 aprilie, demersul procurorului și a aplicat în privința lui Șor, pe o cauză penală investigată de Procuratura Anticorupție (PA), arest preventiv pe un termen de 30 de zile, potrivit unui comunicat de presă emis de procuratura specializată. Este vorba despre cauza penală privind finanțarea partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), relatează zdg.md.
Totodată, PA a anunțat că în Federația Rusă a fost expediată o cerere de asistență juridică internațională în materie penală, cu solicitarea de aducere la cunoștința acestuia a învinuirii formulate pe această cauză penală.
Ilan Șor este învinuit în acest dosar de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (3) și art. 181³ din Codul penal, acțiunile fiindu-i calificate ca organizator al finanțării ilegale a partidelor politice, manifestată prin finanțarea ilicită a unui partid din surse interzise de lege, și „acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat, acțiuni săvârșite în calitate de organizator și instigator”.
Muzeu al Memoriei, dedicat tragediilor prin care a trecut R. Moldova în perioada sovietică, ar putea fi construit după modele europene
Un viitor muzeu al memoriei, dedicat tragediilor prin care au trecut moldovenii în secolul XX, ar putea fi construit după modele europene. La inițiativa președintei Maia Sandu, un grup de istorici, cercetători și reprezentanți ai Ministerului Culturii și Ministerului Educației a mers la Varșovia pentru a vedea cum Polonia a transformat memoria represiunilor comuniste într-un instrument de educație publică, relatează RFI.
Timp de patru zile, participanții din Republica Moldova au vizitat muzee moderne, spații memoriale și o fostă închisoare comunistă, unde au fost deținuți, torturați și executați opozanți ai regimului.
Muzeul memoriei, planificat la Chișinău, ar urma să vorbească despre ocupația sovietică, deportări, foametea organizată, represiuni politice, dar și despre rezistență și drumul spre independență. Autoritățile caută un model prin care această istorie să fie spusă nu doar prin documente însă prin sunet, imagine, lumină și experiențe interactive.
„Dorim ca muzeele să fie instituții care nu doar educă, ci și transmit emoții vizitatorilor. Ne dorim să includă elemente sonore, de lumină și digitale, astfel încât să ne apropiem de cele mai bune exemple din Uniunea Europeană”, a declarat Corneliu Cirimpei, secretarul de stat de la Ministerul Culturii.
Maia Sandu, la Kiev: Cernobîlul a arătat, iar războiul de azi confirmă vulnerabilitatea comună
Catastrofa de la Cernobîl, acum patruzeci de ani, a arătat ce înseamnă vulnerabilitatea comună, iar războiul provocat de Rusia astăzi confirmă acest lucru. O spune președinta Maia Sandu, care a menționat la conferința de presă de la Kiev, susținută alături de omologul ei Volodimir Zelenski, că securitatea Moldovei și a Ucrainei sunt interconectate, transmite IPN.
Șefa statului a menționat că dezastrul de la Cernobîl a reamintit unui întreg continent că amenințările unui regim autoritar nu se opresc la granițe. „Cernobîlul a scos la iveală disprețul regimului sovietic față de viața umană. Puține lucruri s-au schimbat la Kremlin de atunci. Același dispreț se reflectă în comportamentul de astăzi al Rusiei”, a notat Maia Sandu.
