Totodată, Comisia a cerut și asigurarea transportului membrilor și a staff-ului tehnic, iar Biroul Permanent a aprobat și această solicitare.
În total, 12 persoane vor participa la control. Nouă dintre ele sunt membri ai comisiei:
- Eugen Bejinariu – președinte(PSD)
- Nicolae Neagu (PNL)
- Csoma Botond (UDMR)
- Allen Coliban (USR)
- Marian Mina (PSD)
- Vasile Nagy (neafiliat)
- Răzvan Prișcă (PNL)
- Fabian Radu (AUR)
- Laurențiu Țepeluș (PSD)
În documentul înaintat Biroului Permanent nu sunt menționate și motivele pentru care va avea loc controlul, dar nici aspectele care vor fi verificate.
Dezvăluirile lui Ludovic Orban despre serviciile secrete
Un scandal recent în care a apărut numele SRI a fost cel generat de Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, care a lansat ipoteza unei intervenții a serviciilor secrete la cel mai înalt nivel al statului pentru formarea unor alianțe electorale.
Concret, Orban a afirmat că SRI și SPP i-au oferit garanții președintelui României în privința fiabilității Partidului Social Democrat. Potrivit politicianului, cele două structuri de forță ar fi asigurat șeful statului că „PSD va fi un partid de cursă lungă”.
Întrebat despre identitatea celor implicați, fostul premier i-a nominalizat direct pe șeful SPP, Lucian Pahonțu, și pe directorul interimar al SRI. În acest context, el a lansat o serie de atacuri la adresa conducerii actuale a principalului serviciu de informații. Orban l-a catalogat pe șeful interimar al SRI drept „necunoscutul domn Ionescu, care conduce pe șestache SRI-ul”.
Cum se apără SRI
În replică, reprezentanții SRI au postat pe Facebook un mesaj în care au respins afirmațiile lui Ludovic Orban.
„În urma declarațiilor făcute de domnul Ludovic Orban la televiziunea publică, în data de 20 octombrie, SRI consideră regretabilă și iresponsabilă lansarea repetată în spațiul public a unor acuzații nefondate, prin care instituției îi sunt atribuite implicări politice fără nicio dovadă.
Insuccesul ori succesul politic ale unor formațiuni politice ori persoane, din cauza ori datorită SRI, reprezintă o temă permanentă în retorica publică ce poate semnifica lipsă de asumare a deciziilor politice ori instituționale și a consecințelor acestora. Caracterul de repetabilitate în spațiul public a limbajului suburban la adresa Serviciului și a conducerii acestuia determină prezenta reacție.
În ceea ce privește conducerea interimară a SRI, aceasta nu este nici secretă, nici în afara legii. Și în niciun caz «pe șestache». Identitatea persoanei care asigură interimatul este publică, iar legalitatea exercitării funcției nu este o chestiune de opinie, ci conformă cu legea.
SRI nu participă la înțelegeri politice și își desfășoară activitatea exclusiv în limitele stabilite de Constituția României și de lege. SRI va continua să asigure securitatea și siguranta românilor și a statului român, conform legii și resurselor alocate în raport cu dinamica și gravitatea amenințărilor”, se arată în comunicatul SRI.
Analiză Cotidianul: Peste 50 de parlamentari au făcut cursuri la școlile SRI și MApN
Cotidianul a dezvăluit în luna august că peste 50 de parlamentari din actualul legislativ au urmat cursuri, sub o formă sau alta, la școlile de forță din statul român. Vorbim aici despre Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, Colegiul de Apărare, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” și Colegiul Național de Informații. În total, Cotidianul a numărat 52 de deputați și senatori care au trecut pe la aceste unități, ceea ce înseamnă aproximativ 11% din numărul de parlamentari. Numărul acesta ar putea fi, însă, mult mai mare, în condițiile în care zeci de parlamentari nu au public CV-ul nici pe site-ul celor două camere, dar nici pe alte site-uri.
Cei mai mulți dintre cei 52 de parlamentari au urmat cursuri postuniveristare la Colegiul Național de Apărare și Colegiul Național de Informații.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Peste 50 de parlamentari au făcut cursuri la școlile SRI și MApN. Cât le-au influențat cariera politică
Cotidianul a ales să facă această analiză după ce a observat că aceste cursuri la școlile instituțiilor de forță ale României se regăsesc în CV-ul multor parlamentari. Astfel, am încercat să aflăm ce i-a determinat pe deputați și senatori să urmeze aceste cursuri, dacă i-a ajutat în politică, dar și dacă acestea reprezintă un punct esențial din CV-ul lor pentru a accede la funcții politice.
Cei mai mulți dintre cei care au urmat astfel de cursuri sunt parlamentari ai PSD, urmați, pe locul doi, de deputați și senatori din PNL. Și AUR se află pe listă, cu patru parlamentari. Totodată, în cazul USR nu am găsit niciun deputat sau senator care să fi urmat cursuri la aceste instituții. Lista completă a parlamentarilor și declarațiile unora dintre ei pot fi consultate AICI.