„Serviciul Român de Informații, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM”, transmite SRI.
„Investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene”, spune SRI într-un comunicat dat publicității luni după-amiază.
Misiunile rețelei nu se limitau la România
„În legătură cu activitatea acestora sunt în desfășurare proceduri judiciare, în România și în cooperare cu autorități din mai multe state europene”, anunță SRI.
Datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România. Coordonatorii din Federația Rusă îi atribuiseră o serie extinsă de ținte din regiune: facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial, spune Serviciul Român de Informații.
Cazul se înscrie într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj coordonate de Federația Rusă în Europa, arată sursa citată.
Investigațiile desfășurate în acest an au identificat și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene.
„Aceste acțiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”, spune SRI.
Cum se făcea recrutarea
Recrutarea pentru sabotaj poate începe cu o ofertă de bani pentru o sarcină aparent inofensivă, spune SRI care atrage atenția că recrutarea se desfășoară, de regulă, prin rețele sociale.
Persoanelor abordate li se oferă inițial bani pentru activități punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective.
Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul unui refuz, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj.
Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale, atrage atenția Serviciul Român de Informații.
„Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii acestora folosesc frecvent transport, cazare și mijloace de plată pe numele altor persoane, precum și comunicații prin cartele din state terțe și aplicații de mesagerie criptată”, explică SRI.
Aceste elemente trebuie evaluate împreună și în context, pentru că, separat, nu indică implicarea unei persoane în activități de sabotaj.
SRI, împreună cu DIICOT, Ministerul Apărării Naționale – Direcția Generală de Informații a Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, continuă verificările privind operațiunile de sabotaj identificate pe teritoriul național.
Doi membri ai rețelei, arestați în Germania
Parchetul Antimafia a arestat deja trei cetățeni străini, doi din Belarus și unul din Ucraina. Cei trei locuiesc în state UE și sunt membri ai unei rețele de sabotaj, anunță luni seară DIICOT
Curtea de Apel București a emis mandate europene de arestare în lipsă, doi dintre inculpați fiind, în baza cooperării internaționale, depistați și arestați preventiv pe teritoriul Germaniei, în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare.
Luni, a fost emis încă un mandat european de arestare pe numele celui de al treilea, localizat în Polonia.
Cei trei sunt acuzați de tentativă la acte de diversiune. și sunt făcute demersurile necesare pentru extrădarea tututor în România.
Procurorii DIICOT spun că din actele de urmărire penală a rezultat că cei trei inculpați vizau și alte obiective de pe teritoriul României și altor state UE.
Acest incident de pe platforma brașoveană, care se adaugă unei serii recente de evenimente similare înregistrate pe teritoriul României, amplificând preocupările legate de securitatea obiectivelor industriale și a infrastructurilor esențiale, DIICOT, MAI și SRI continuă cercetările privind persoanele implicate în comiterea faptei.
„Astfel, în actualul climat regional și european de securitate, caracterizat prin proliferarea tacticilor de război hibrid, este monitorizată permanent evoluția riscurilor asimetrice susceptibile să afecteze ordinea publică sau obiectivele de importanță strategică din România”, spun procurorii DIICOT.