Președintele României ar trebui să fie prezent la orice întâlnire la nivel înalt, consideră Aurelian Mohan, politolog la Columbia University din New York, una dintre cele mai prestigioase instituții educaționale din SUA.
„Am identificat o diplomație de nișă pe care domnul Nicușor Dan a exercitat-o. Puterile mici și mijlocii, cam cum este România în acest moment, preferă să se concentreze pe o serie limitată de elemente de agendă, pentru că resursele sunt limitate. Și atunci, exact asta a demonstrat și domnul Nicușor Dan”, a spus el.
Politologul a explicat că Nicușor Dan a încercat să bifeze mai multe obiective, prin această vizită.
„A venit să reîmprospăteze sau să reașeze, să realinieze partenerii strategici cu SUA, să ajute candidatul României, Dacian Cioloș, pentru Secretariatul General al Organizației Internaționale a Francofoniei și, evident, să facă anumite negocieri pe partea economică. Și am văzut că demersurile domnului Nicușor Dan sunt strâns corelate și cu partea economică”, a explicat acesta.
Cât contează România în arhitectura de securitate
Aurelian Mohan este de părere că România are un rol în arhitectura de securitate, chiar dacă implicarea noastră cu resurse la nivelul ONU este scăzută. El punctează că poziția în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei pe care Administrația încearcă să o obțină pentru Dacian Cioloș ne-ar putea ajuta să țintim, în viitor, la funcții mai importante.
„Trag nădejde că Administrația Prezidențială va lucra pentru a crește această prezență și această reputație a României în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
De ce? Pentru că tocmai acest mandat de Secretar General al Organizației Internaționale a Francofoniei poate ajuta România să candideze, de exemplu, în 2029, pentru un nou loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
Toate aceste lucruri se leagă. Deci nu este o candidatură, din punctul meu de vedere, concepută în vid, ci probabil legată de o posibilă candidatură în viitor la Consiliul de Securitate al ONU”, a explicat el.
Specialistul crede, totuși, că România ar fi putut să facă un pas mai curajos pentru anul 2027.
„Ceea ce mă frapează este faptul că am decis să nu candidăm în 2027 pentru aceeași funcție, în cadrul Consiliului de Securitate, lăsând Slovacia să fie singura candidată. Dar vedem când ne reconfigurăm. Avem acum o importanță medie, sper că, cu timpul, vom reuși să o dezvoltăm”, a argumentat.
România și securitatea regională. „O abordare cam limitată”
Profesorul consideră că România ar trebui să se afirme mai puternic pe partea de securitate regională, acolo unde poate fi considerată un actor esențial.
„Aș fi dorit o abordare mai ambițioasă, aș fi dorit o abordare precum cea a Finlandei. Am menționat de multe ori că Alexander Stubb face o treabă excelentă. Discursul domnului Stubb de la UNGA, fiind aproape perfect.
Pe când România are o abordare mai redusă, o abordare regională, limitată ca amploare, dar pare a fi ceva ce se mulează pe strategia pe termen lung, să zicem, a domnului președinte Nicușor Dan.
Cum ar trebui România să contribuie
De exemplu, ar trebui să crească numărul de experți, polițiști și militari care sunt trimiși în misiunile de menținere a păcii sau contribuția privind ajutorul umanitar internațional.
„Acum avem numai 30 de astfel de experți. Acest număr este mic, având în vedere că la finalul anului 1990 aveam 700 de oameni care participau anual la astfel de misiuni. Deci contribuțiile noastre în misiunile de menținere a păcii trebuie sporite.
La fel și banii alocați pentru ceea ce înseamnă ajutorul umanitar internațional.
Asta ne-ar ajuta pe noi, ca țară, să dezvoltăm mai mult soft power și, mai mult decât atât, să nu mai pierdem oportunitățile de a candida la aceste funcții importante, cum ar fi locul în cadrul Consiliului de Securitate al ONU”, a argumentat Aurelia Mohan.