Cătălina Bordianu-Calangiu, avocat specializat în drept medical, malpraxis și etică medicală a vorbit la podcastul Punctul Roșu în Sănătate despre avatarul pacientului de astăzi, în România: un pacient dezinformat prin suprainformare, care caută diagnostice pe internet, revendicativ.
“Noi trebuie să înțelegem că nu mai avem un pacient paternizat, nu mai avem un pacient care să asculte ce-i spune medicul, cu sfințenie și să facă ce-i spune medicul. Avem un pacient autonom care trebuie să aleagă singur planul terapeutic, indiferent de cât de bun sau rău este. Avem un pacient care devine co-responsabil la actul medical, adică dacă ți-am dat niște recomandări și nu le-ai respectat, și tocmai din această nerespectare a rezultat un prejudiciu, iată că nu mai este răspunderea medicului pentru acel prejudiciu ci a pacientului.
Trebuie să vedem care sunt așteptările pacientului și cum vine el în cabinet: până acum aveam un pacient care vine în cabinet cu tot felul de simptome, le explica, acum avem un pacient care se informează de pe internet, verifică toți medicii din specialitatea respectivă, mai vede 2-3 înainte de a intra în cabinetul nostru, are tot felul de filmulețe de pe tik-tok, instagram, facebook, în care se gândește, uite, așa ar trebui să se întâmple și la mine, deci avem un pacient expus la un volum mare de informație care poate să vină chiar cu o soluție, cu un diagnostic, eu am asta, dați-mi tratament că, ce să vezi, tratamentul nu e la liber că m-aș fi dus și să-l cumpăr”, spune avocatul.
Profilul pacientului de astăzi, o mare provocare pentru medici. Trebuie să-l ghideze într-o mare de informație, trebuie să aibă bune abilități de comunicare, trebuie să fie un fin psiholog dar și un bun informatician, spune Cătălina Bordianu-Calangiu.
„Ceea ce face ca în final, această expunere la tot felul de informații echivalează cu o dezinformare a pacientului, asta înseamnă că medicul nu mai trebuie să-l informeze pe pacient despre lucrurile de bază, ci trebuie să-l ghideze într-o mare de informații în care el deja navighează, ceea ce este mult mai complicat, pentru că trebuie să-i spui de ce nu este x, de ce este y, să-i faci un diagnostic diferențial față de ceea ce ar fi putut să fie de la început simplu de explicat, de fapt devine o lecție de medicină la care sunt expuși medicii.
Raportul medic-pacient este unul de egalitate din punct de vedere juridic, sigur că e un raport disproporționat din perspectiva informațiilor și a nivelului științific dar în acest dans tot medicul este cel care conduce, el este profesionistul.
Pentru medic este o provocare de a-și adăuga în formarea profesională nu numai aspectele legate de nivelul științific, la care el oricum este obligat să performeze, ci și aceste human skills, să înțeleagă profilul pacientului, trebuie să se adapteze nivelului lui lingvistic, trebuie să-i înțeleagă așteptările. Deci medicul trebuie să fie un fin psiholog, un bun comunicator, un bun informatician dacă își dorește să facă telemedicină și mai trebuie să fie și un bun contabil pentru că are o grămadă de excell-uri de completat și o grămadă de documente în relație cu unitatea medicală, chestiuni care sigur că generează frustrare”.