„E un fel de casco, o asigurare pentru sănătate. Dacă pentru mașini și locuințe suntem așa de disperați să le facem, de ce pentru sănătate nu ne asigurăm aceste lucruri printr-un vaccin?”, spune Prof. Dr. Florescu.
Eugenia Foarfecă
Articole scrise:
În contextul în care de mai mulți ani România se confruntă cu rate foarte scăzute de vaccinare în cazul copiilor, atât pentru vaccinurile cuprinse în schema națională, gratuită de vaccinare, cât și pentru vaccinurile opționale (rate de vaccinare actuale de 60, chiar 50%, față de nivelul oprim de 95%), se pune problema tot mai mult a apariției unor boli care au fost ținute în frâu tocmai printr-un nivel ridicat de vaccinare.
Tot mai mulți pacienți ajung la Floreasca cu psihoze violente și halucinații provocate de combinații periculoase de alcool, droguri și medicamente.
„Această demnitate nu înseamnă să-l aduci într-o secție de terapie intensivă unde, în contextul în care știi, conform tuturor statisticilor, ghidurilor internaționale, studiilor publicate că acel pacient nu are nicio șansă de supraviețuire aducerea lui într-o terapie intensivă înseamnă în primul rând o lipsire de demnitate”.
„În anumite spitale evident că fondurile se vor termina mult mai repede, pentru că ele nu deservesc doar populația din arealul geografic al spitalului ci deservesc întreaga țară”.
Navigatorii pregătiți prin programe universitare ajung să facă voluntariat pentru că statul nu le asigură posturi în spitale, deși prezența lor acolo este foarte necesară.
Cum a pornit ideea proiectului „Uși ATI”, ce presupune acesta, cum îi ajută fiecare profesionist în parte pe membrii familiilor copiilor internați în secția de ATI, în curând, pe cotidianul.ro, la Punctul Roșu în Sănătate.
„Noi funcționăm în baza fostei clasificări internaționale a durerilor, acolo durerea cronică apare ca și simptom. Ar trebui schimbate lucrurile, pacientul vine la consultație și în loc să-i pui un diagnostic de boală îi pui un diagnostic de simptom”.
„Ajungând să muncesc în România m-am întâlnit cu o realitate, cu o paradigmă: era oarecum considerat că e normal să suferi, să ai dureri dacă ești internat într-un spital”.
Dincolo de finanțarea redusă drastic față de anul trecut, echipa medicală se confruntă și cu efectele lipsei de personal.
Medicii trebuie să ia decizii în condiții dificile. Anumite elemente dictează ce pacient întră primul în sală. De multe ori medicii trebuie să facă procedurile în timp record, astfel încât să poată salva repede și pacientul care așteaptă.
Prof. Dr. Cătălina Poiană spune despre testarea pentru droguri a medicilor că trebuie să fie pusă în prsactică în situații cu adevărat excepționale, foarte riguros documentate.
Problema e distribuția inegală a medicilor în sistem, subliniază Cătălina Poiană. Urmăriți interviul integral, duminică.
Un medic rezident care făcea un stagiu la Spitalul Universitar de Urgență București a murit în urma unei sinucideri.
Situația paradoxală la spitalul Marie Curie: deși există un heliport gata de 3 ani acesta nu funcționează pentru că nu au fost angajat personal. Dr Cîrstoveanu vrea să facă personal memorandum către Guvern
Lipsa asistenților medicali sufocă secția ATI nou‑născuți de la Marie Curie, unde bebeluși în stare critică sunt trimiși în alte spitale, cu riscuri uriașe. În 6 ani, aproape 150 de copii au murit pentru că nu au prins un loc la terapie intensivă.
Noua secție de ATI nou-născuți de la Marie Curie va fi gata la sfârșitul acestei luni, dar procesul de recrutare de personal ar putea ține pe loc salvarea de vieți, dezvăluie șeful secției, dr. Cătălin Cîrstoveanu.
„Nevoia de personal medical este una foarte mare și a fost și pe vremea când eram eu ministru.”
„Nu se poate compara Spitalul Județean din Oradea cu Centrul Universitar din Timișoara, unde sunt rezidenți, unde sunt specialități care la Bihor nu sunt”.
„Medicamentul a putut fi accesat de pacienții din România, de peste 200 de pacienți din România, printr-un program de donație asigurat de compania producătoare. Pacienții noștri sunt mult mai mulți decât atât, avem deja o listă de așteptare de peste 100 de pacienți acum, când vorbim.”
Prezentă la Punctul Roșu în Sănătate, prof. Dr Ruxandra Jurcuț a vorbit despre o măsură care s-ar putea lua de către autoritățile din sănătate în contextul pacienților care nu reprezintă urgențe reale dar care aleg totuși să nu meargă la medicul de familie sau în Ambulator, ci direct la camera de garda.
Prezentă la Punctul Roșu în Sănătate, prof. Dr Ruxandra Jurcuț a vorbit despre motivele pentru care medicii aleg să plece să profeseze în străinătate sau în sistemul privat din țară. „Asistăm în ultimii ani la un bulgăre de zăpadă care se autoamplifică. Salarizarea nu e singurul motiv pentru migrarea creierelor medicale.”
Prezentă la Punctul Roșu în Sănătate, prof. Dr Ruxandra Jurcuț a vorbit despre cum anume am putea preveni un infarct, prin anumite măsuri, cu mulți ani înainte ca acest eveniment tragic să se întâmple.
„Depinde de decizia universităților, când vor accede o astfel de soluție”, susține Carmen Mazilu la Podcasturile Cotidianul.
„Eu cred că ține și de altceva, nu neapărat partea financiară, îi motivează să plece dorința de a putea evolua în carieră, o dezvoltare socială mai bună, cred că e valabil pentru orice categorie de persoană care își dorește să plece în altă parte”, susține Carmen Mazilu la Podcasturile Cotidianul.
„Nu vei găsi să angajezi imediat, pentru că, așa cum s-a văzut și în zona medicilor, majoritatea optează pentru locuri de muncă mai facile, unde responsabilitatea și volumul de muncă nu sunt așa de mari”., explică Carmen Mazilu la Podcasturile Cotidianul.
