Dincolo de supraepuizarea personală, medicul este nevoit să rămână medic și să-și ajute toți pacienții care ajung aici, fie că sunt urgențe, fie că nu. Iar astfel de cazuri, când copiii sunt aduși la gardă deși puteau fi tratați la medicul de familie sau pediatru, în Ambulator nu sunt puține.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Balotești este o unitate medicală publică, complet digitalizată, unde peste două treimi dintre pacienți provin din populația civilă. Pentru a asigura transparența și predictibilitatea actului medical, discuțiile private au loc în spații cu pereți din sticlă, iar programările sunt limitate la un interval de maximum două luni.
Cu 14 săli de operație și 41 de paturi de terapie intensivă, aparatură ultraperformantă care permite cele mai avansate metode de diagnostic și tratament, inclusiv oncologic
Alex Popa: “Scopul nostru a fost să facem ca la un moment dat în România să nu mai existe problema copiilor cu probleme cardiace”
Dr. Stamate a rememorat evenimentele din acea noapte și a povestit la Punctul Roșu în Sănătate ce s-a întâmplat în spital: „Am realizat că e un accident colectiv undeva, nu știam nimic”
Eugen Iancu: Nu avem nici după 11 ani un Centru de Mari Arși, deși sunt două, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș, aproape gata ca și clădiri construite dar urmează mobilarea, dotarea, autorizarea, deci probabil încă un an.
Laurențiu Istrate a povestit pentru cotidianul.ro cum percepe sistemul la 11 ani de la Colectiv și cum crede că ar fi evoluat lucrurile dacă băiatul ar fi fost transferat în străinătate.
Datorii de milioane de lei, echipamente învechite și zeci de posturi vacante. La Punctul Roșu în Sănătate, șeful INML trage un semnal de alarmă: medicina legală din România funcționează cu resurse tot mai puține.
„Anul 2026 recunosc că a fost un an dificil, din punct de vedere al cheltuielilor de personal, știm cu toții că trecem printr-o criză economică, problema punctuală pentru INSP a fost tăierea din cheltuielile de personal de 21% la nivelul anului 2026, comparativ cu anul 2025.”
„Numărul de pacienți cu insuficiență cardiacă greu reversibilă care ar beneficia de transplant cardiac și pregătiți pentru această operație, investigați și pregătiți nu este atât de mare pe cât ne-am fi așteptat”.
Medicul Cătălin Cîrstoiu spune că medicii pleacă în principiu pentru că nu-și găsesc un post atractiv și că nu sunt respectați.
Sistemul de sănătate de stat traversează un context financiar dificil. Pentru că nu avem un Guvern cu puteri depline care să realizeze rectificarea bugetară necesară acestui segment se folosesc fonduri destinate altor programe importante de sănătate, fonduri care au fost alocate pentru trimestrul 4 al acestui an, pentru a achita cheltuielile necesare lunii septembrie pentru Ambulanță și Unitățile de Primiri Urgențe.
„E un fel de casco, o asigurare pentru sănătate. Dacă pentru mașini și locuințe suntem așa de disperați să le facem, de ce pentru sănătate nu ne asigurăm aceste lucruri printr-un vaccin?”, spune Prof. Dr. Florescu.
În contextul în care de mai mulți ani România se confruntă cu rate foarte scăzute de vaccinare în cazul copiilor, atât pentru vaccinurile cuprinse în schema națională, gratuită de vaccinare, cât și pentru vaccinurile opționale (rate de vaccinare actuale de 60, chiar 50%, față de nivelul oprim de 95%), se pune problema tot mai mult a apariției unor boli care au fost ținute în frâu tocmai printr-un nivel ridicat de vaccinare.
Tot mai mulți pacienți ajung la Floreasca cu psihoze violente și halucinații provocate de combinații periculoase de alcool, droguri și medicamente.
„Această demnitate nu înseamnă să-l aduci într-o secție de terapie intensivă unde, în contextul în care știi, conform tuturor statisticilor, ghidurilor internaționale, studiilor publicate că acel pacient nu are nicio șansă de supraviețuire aducerea lui într-o terapie intensivă înseamnă în primul rând o lipsire de demnitate”.
„În anumite spitale evident că fondurile se vor termina mult mai repede, pentru că ele nu deservesc doar populația din arealul geografic al spitalului ci deservesc întreaga țară”.
Navigatorii pregătiți prin programe universitare ajung să facă voluntariat pentru că statul nu le asigură posturi în spitale, deși prezența lor acolo este foarte necesară.
Cum a pornit ideea proiectului „Uși ATI”, ce presupune acesta, cum îi ajută fiecare profesionist în parte pe membrii familiilor copiilor internați în secția de ATI, în curând, pe cotidianul.ro, la Punctul Roșu în Sănătate.
„Noi funcționăm în baza fostei clasificări internaționale a durerilor, acolo durerea cronică apare ca și simptom. Ar trebui schimbate lucrurile, pacientul vine la consultație și în loc să-i pui un diagnostic de boală îi pui un diagnostic de simptom”.
„Ajungând să muncesc în România m-am întâlnit cu o realitate, cu o paradigmă: era oarecum considerat că e normal să suferi, să ai dureri dacă ești internat într-un spital”.
Dincolo de finanțarea redusă drastic față de anul trecut, echipa medicală se confruntă și cu efectele lipsei de personal.
Medicii trebuie să ia decizii în condiții dificile. Anumite elemente dictează ce pacient întră primul în sală. De multe ori medicii trebuie să facă procedurile în timp record, astfel încât să poată salva repede și pacientul care așteaptă.
Prof. Dr. Cătălina Poiană spune despre testarea pentru droguri a medicilor că trebuie să fie pusă în prsactică în situații cu adevărat excepționale, foarte riguros documentate.
Problema e distribuția inegală a medicilor în sistem, subliniază Cătălina Poiană. Urmăriți interviul integral, duminică.
Un medic rezident care făcea un stagiu la Spitalul Universitar de Urgență București a murit în urma unei sinucideri.
