Recomandare pentru tinerii medici: să rămână în țară. Prof. Cătălin Cîrstoiu: Ei ar trebui să înțeleagă că statul a cheltuit foarte mulți bani pentru formarea lor profesională. Cumva nu e fair, nu e corect

Tinerii medici ar trebui să rămână să profeseze în țară după terminarea studiilor, spune Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu. Pentru formarea lor profesională statul cheltuie foarte mulți bani așa încât decanul Facultății de Medicină din cadrul UMF Carol Davila București le face o recomandare. Nu vorbește despre o obligativitate „Și noi trebuie să oferim tinerilor specialiști condiții de muncă dar și ei trebuie să fie fair play față de statul român care le-a asigurat învățătura”, spune Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu la podcastul Punctul Roșu în Sănătate. 

„Cumva nu e corect, ei pleacă imediat te miri unde”

Ei ar trebui să înțeleagă un lucru foarte important, că statul a cheltuit foarte mulți bani pentru formarea lor profesională. Cumva nu e fair, nu e corect, ei pleacă imediat te miri unde după care se întorc înapoi, având un titlu recunoscut oriunde în UE, pentru că titlul de medic specialist pe care ți-l conferă examenul de medic specialist e recunoscut oriunde în comunitatea europeană. 

Și noi trebuie să oferim tinerilor specialiști condiții de muncă dar și ei trebuie să fie fair play față de statul român care le-a asigurat învățătura. E o recomandare, nu e obligativitate, nu poți să faci treaba asta, e o liberă circulație a forțelor de muncă, spune Prof. Cătălin Cîrstoiu. 

Cum ții medicii să nu plece? Ce propune Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu. 

Formele de Rezidențiat cu post în spitale care să le asigure infrastructură modernă și echipă. Este una dintre variantele luate în calcul de Profesorul Cătălin Cîrstoiu. 

„Cred că, cumva, noi putem să îi „legăm” de spitale prin mai multe metode: de exemplu eu știu că la spitalul x am posturi vacante, știu că e un spital care are capacitatea de a învăța rezidenți, ei, acolo pot să creez forme de Rezidențiat cu post, a fost în trecut varianta asta, nici asta nu a fost cheia succesului pentru că ei ulterior ei s-au mutat din spitalele alea unde aveau posturi în alte spitale, au dat în judecată statul și culmea au câștigat și atunci există și aici un precedent juridic. 

Dar dacă spitalul ăla e un spital care să se învârtă după soare cred eu că medicii nu ar mai pleca. 

Probleme în sistemele sanitare unde pleacă medici de la noi

Medicul Cătălin Cîrstoiu spune că medicii pleacă în principiu pentru că nu-și găsesc un post atractiv și că nu sunt respectați. Nu evită însă să aducă în discuție și imperfecțiunile sistemelor în care aceștia merg să muncească. 

„Nu e perfect sistemul sanitar românesc dar sunt oameni care au avut experiențe proaste în sistemele sanitare în care pleacă medicii noștri, cum ar fi că au stat să facă un rmn pentru o tumoră, eu am avut pacienți, 5-6 luni de zile, că au fost operați pentru o tumoră și s-a implantat o proteză în tumoră, și a venit la noi și am reparat situația, la noi nu cred că e atât de inaccesibil sistemul ăsta medical. 

Există zone în sănătatea românească în care oamenii ăștia chiar nu-și găsesc un post, e păcat după ce ai învățat 6 ani de zile și încă 6”, spune Prof. Cîrstoiu. 

Contractele de muncă pe perioadă determinată, cu clauze negociabile. Soluție pentru nevoia de personal din anumite zone

Prof. Cătălin Cârstoiu vorbește la Punctul Roșu în Sănătate despre sistemul existent în alte state, în care contractele medicilor sunt făcute pe perioade determinate iar salarizarea este realizată în funcție de volumul și complexitatea muncii lor. 

„Sunt țări în care medicii nu au contracte de muncă pe perioade nedeterminate, când o să văd asta în România probabil va fi mult prea târziu pentru mine, ei sunt angajați pe un contract de muncă pe durată determinată, exemplu austriac, de exemplu, și în funcție de cât sunt de performanți își negociază cumva cu managementul spitalului niște clauze contractuale, câți pacienți pe lună, câte intervenții chirurgicale, și în funcție de asta își negociază și veniturile. 

E acea salarizare pe performanță,  e foarte dificil de găsit un criteriu unitar. Vă dau un exemplu, numărul de intervenții chirurgicale, în oftalmologie o cataractă e operată în 10 minute, în ortopedie media intervențiilor chirurgicale e de 2-3 ore, în cea cardiacă 6-7-8 ore, nu poți să spui 10 operații, această cantitatea e cumva disproporționată raportată la timpii reali ai intervenției”. 

Contracte care să nu fie bătute în cuie și management performant, soluție pentru eficientizarea muncii și acoperirea necesarului de personal

Prof. Cătălin Cîrstoiu spune că inechitatea în sistem este dată de faptul că nu există diferențe de salarizare între un medic care nu are activitate și altul care muncește foarte mult. 

„Dacă noi am gândi pentru fiecare specialitate și medicul x are un renume, are pacienți, multe consultații în ambulatoriu, multe spitalizări de zi, controale, operații, el ar putea să-și crească veniturile prin negocierea contractului cu managerul spitalului. 

Asta ar fi o soluție realistă, un management performant la spitale, contracte de muncă cu clauze negociabile, care să nu fie bătute în cuie. 

Degeaba a semnat un contract pe 10 ani dacă muncesc un an și următorii 9 stau. 

Asta e inechitatea sistemului, medici care nu au pacienți, nu fac nimic, nu că nu ar avea, nu fac și care sunt uneori salarizați mai bine decât medicii care muncesc de dimineața până seara. 

Dacă noi am face treaba asta probabil că medicii ar fi mult mai încântați de a merge în anumite zone”, a explicat acesta. 

Alte declarații importante făcute de Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu, la Punctul Roșu în Sănătate

România nu are acum un guvern cu puteri depline. În sănătate întotdeauna în toamnă se face rectificare bugetară, pentru a acoperi necesarul cheltuielilor, însă lipsa unui Guvern cu puteri depline a împiedicat acest lucru. Finanțarea de care era nevoie pentru Ambulanță, UPU-uri și diferite programe a fost acoperită prin transferul unor sume de la alte programe esențiale, alocate pentru ultimul trimestru al anului. Nu ar fi trebuit să se ajungă aici, spune Prof. Cătălin Cârstoiu.

Mediul nesigur va influența dinamica sistemului sanitar

„Sigur, bine că se găsesc niște soluții să se ia de colo niște bani să se pună în partea cealaltă ca să poată să fie funcțională o unitate de primiri urgențe, niște programe de sănătate, acțiunile prioritare pentru că de fapt acțiunile prioritare la nivelul Ministerului Sănătății finanțează acele programe de urgență, acțiunea de traumatologie, AP trauma, cea de chirurgie cardiovasculară. 

Normal ar fi să nu ajungem în astfel de situații. Cumva e un mediu nesigur și asta influențează foarte mult ceea ce se va întâmpla, dinamica în sistemul sanitar, pentru că un om care vrea să muncească într-un spital, oriunde ar fi el, își dorește să aibe un mediu sigur unde să-și desfășoare activitatea, însemnă să aibe o infrastructură, un spital cu un anumit standard de calitate și dotări, funcționale, își dorește să aibă o echipă, medicul nu funcționează singur, și să aibă o predictibilitate a muncii pe care o are, adică atunci când știe că a început un act medical să știe că are posibilitatea să pună corect un diagnostic și să-l ducă până la capăt și să trateze”, spune medicul. 

Prof. Cătălin Cîrstoiu: Eu cred că a venit vremea să existe și asigurări private de sănătate. Tot aud: trebuie un management mai performant, nu știu ce poți manageria, doi lei găuriți

Un sistem sanitar heterogen, cu distribuție inegală a personalului medical

Crizele suprapuse din sănătate vor accentua și mai mult modul în care sunt distribuiți medicii în teritoriu, spune Prof. Cîrstoiu. 

„În județul Argeș sunt 600 de mii de locuitori pe ultimul recensământ, și sunt 1500 de medici. În București sunt peste un milion și jumătate plus cei care vin din afară, luăm și Ilfovul, gândiți-vă că doar la Spitalul Universitar noi salariăzm 1500 de doctori, fie titulari, fie rezidenți. 

Vă dați seama, această heterogenitate a distribuției personalului medical, în București e una, în toate orașele mari e același lucru, pentru că este această atractivitate excesivă pentru spitalele mari. În schimb în spitalele acestea din municipii mai mici, din orașe acolo nu este această populare cu cadre medicale, și asta se va accentua dacă tot stăm așa într-o situație din asta de criză în altă situație de criză”. 

O falsă concurență între mediul public și mediul privat. Este nevoie de reguli unitare când cele două folosesc banul public, spune Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu. 

„Nici nu are cum să fie o stabilitate într-un sistem care este finanțat, controlat, reglementat de aceeași instituție, CNAS. Practic e un sistem neconcurențial, e o falsă concurență creată și indusă între mediul public și mediul privat, sunt două realități care nu poți fi excluse, a spune astăzi, că nu prea avem noi spitale private în România e o nebunie, nu, ele există, sunt două sisteme paralele dar care cumva ar trebui reglementate și să funcționeze după reguli unitare, atunci când folosesc banul public. 

Eu cred că a venit vremea să existe și asigurări private de sănătate, să existe posibilitatea investițiilor în spitale, a fondurilor de investiții, că tot aud, trebuie un management mai performant, nu știu ce poți manageria, doi lei găuriți ca să zic așa, nu, eu zic că trebuie regândit sistemul pentru că, până la urmă, pentru că e un sistem comunist, cu proprietatea termenilor, e un sistem care a apărut în perioada de după 1947, 50, la fel ca și sistemul de pensii și care funcționează până astăzi”. 

Este nevoie de o clădire nouă pentru Spitalul Universitar de Urgență București

Inițial destinația clădirii Spitalului Universitar a fost aceea de hotel. Modul în care sunt împărțite spațiile acestei clădiri înseamnă costuri suplimentare. Este nevoie de un spital nou, făcut de la 0, spune Prof. Cîrstoiu, care să fie plasat într-un campus medical modern de care este mare nevoie. Acesta ar putea fi realizat pe terenurile unde este acum în paragină Casa Radio, spune acesta. 

„A căzut Spitalul Brâncovenesc la cutremur și atunci s-a luat decizia mutării acestui spital în Spitalul Univesitar. Ce era Spitalul Universitar? Era conceput a fi un hotel. El are o structură repetitivă, în cruce, pe 14 etaje. Avea 18, s-a oprit l etajul 14, să vă dați seama cu erau planurile pe vremea aia, la ultimul etaj, la etajul 14 era o secție de psihiatrie…

Structura asta repetitivă este o structură care consumă foarte mulți bani prin prisma unor echipe care sunt multiplicate, vă dați seama, sunt 14 etaje ori patru arii, deci toate astea se înmulțesc cu un număr repetitiv de personal medical. Nu poți să faci open space-uri pentu că sunt diafragme de beton, cumva infrastructura asta veche duce și la niște costuri suplimentare. 

„Un spital nou, făcut de la 0, cu circuite funcționale, asta e cheia succesului”

Eu am visat de mult la un Spital Universitar nou dar din păcate proiectul nostru a fost un proiect splitat în două bucăți, era un proiect recunoscut a fi frumos, că nu degeaba am semnat PNRR-ul la spitalul Universitar, din păcate a fost împărțit în două, o parte printr-o sursă de finanțare, o parte prin altă sursă de finanțare, nu poți să construiești un spital în doi ani de zile, nu poți să asiguri cofinanțarea unui proiect european din bugetul propriu, și noi ne-am mișcat dificil, recunosc, procedurile sunt grele, practic am pierdut șansa asta, eu mi-o asum. 

Ne zbatem pentru a găsi o altă sursă de finanțare. 

Dar e o clădire frumoasă acolo, aflată într-o paragină totală, visez la un spital Universitar într-un campus, la o Facultate de Medicină nouă, într-un campus, acolo, la Casa Radio, dar aia va rămâne în paragină, acolo, sigur că da, ar putea fi un campus medical absolut superb”. 

Este nevoie de o clădire modernă și pentru Facultatea de Medicină, spune Prof. Cîrstoiu

Există deja studiu de fezabilitate și indicatori aprobați de Guvern, pentru o nouă clădire a Facultății, însă totul va depinde de finanțare. „Trebuie să înțelegem cumva că medicina nu se învață pe un colț de masă, cu o cărămidă care stă să cadă”, spune medicul. 

„Facultatea de Medicină e cumva ca o mașină de epocă veche, frumoasă, elegantă, dar care e funcțională din 1900. Cade tencuiala, cade acoperișul. Mașina aia școlea 100 de studenți, astăzi sunt 1500 pe an. Trebuie o clădire nouă. 

Sigur avem noi un studiu de fezabilitate, indicatori aprobați prin hotărâre de Guvern, dar nu e finalul finanțare nu există, e un proiect de câteva sute de milioane, nu va exista, trebuie să înțelegem cumva că medicina nu se învață pe un colț de masă, cu o cărămidă care stă să cadă, cu o inundație care face să cadă acoperișul, trebuie făcut ceva pentru Facultate”, declară acesta. 

Este nevoie în România de un centru de sarcoame

„Suntem singura țară din Europa care nu are un centru de sarcoame, bulgarii au, ungurii au.  Eu am construit la Sp. Universitar în Clinica de Ortopedie de facto un centru de sarcoame, 10-15 pe săptămână lejer ca adresabilitate dar totuși nu trebuie să avem o clădire nouă să avem un Centru de Sarcoame, hai să folosim infrastructura acestui spital, îți trebuie baza diagnostică, baza de terapie, și într-adevăr să construim ceva pe lângă într-un centru de sarcoame. Trebuie să avem o decizie”, spune Prof. Cătălin Cîrstoiu. 

Prof. Cătălin Cîrstoiu dorește ca profesia de medic să aibă în societate poziția pe care o merită. 

„Am vrea să reinserăm în societate medicul, el trebuie să fie o forță motrică a acestei societăți, el trebuie să meargă către oameni, nu doar cu știința sa medicală, trebuie să meargă către oameni și cu bunătate, cu empatie, cu buna pregătire, cu înțelegerea către pcienți și către familiile lor, cu comunicarea frumoasă și corectă a preceptelor medicale. 

Am vrut să privim dincolo de specialitatea fiecărui absolvent, care ar fi profilul uman al medicului, raportat la pacienți și la societate. 

Vocile pentru medicină trebuie să fie voci mult mai bine reprezentate. Medicul trebuie să devină un pilon al societății, trebuie să devină un vector de imagine, mi-aș dori să văd un medic foarte bine angrenat cultural, social, așa cum e el. E o profesiune cu foarte multă încărcătură, demnitate, asta mi-aș dori să văd”, a spus la Punctul Roșu în Sănătate Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul Facultății de Medicină din cadrul UMF Carol Davila București și managerul Spitalului Universitar de Urgență București.