Instituția care se ocupă de sănătatea publică, în regim de avarie: personal puțin, prost plătit și cu program redus. Director: „În caz de epidemie intrăm în luptă cu mult mai puțin personal”

Institutul Național de Sănătate Publică trece printr-o perioadă dificilă. Din cauza reducerii cheltuielilor de personal cu 21% anul acesta, față de anul trecut, zeci de salariați și-au încetat activitatea. S-au tăiat anumite sporuri și indemnizații ale personalului de specialitate, programul angajaților a fost redus din luna iulie până la finalul anului, de la 5 la 4 zile pe săptămână, câte două săptămâni pe lună, în această perioadă. Volumul de muncă este foarte mare și revine unui personal mai puțin și mai prost plătit, în aceste condiții. Acești factori influențează în mod direct modul în care instituția publică, una strategică pentru România, ar putea să intervină în situații de criză, precum pandemii, alerte alimentare sau de mediu. Am intra în luptă cu un număr mult mai mic de specialiști, spune Simona Pârvu, directorul general al Institutului Național de Sănătate Publică, la Punctul Roșu în Sănătate.

Probleme la instituția care gestionează amenințările la adresa sănătății publice

INSP are un rol esențial în tot ceea ce înseamnă gestionarea amenințărilor la adresa sănătății publice, înainte ca acestea să devină crize sanitare. În cazul răspândirii unor boli grave instituția are capacitatea de a interveni astfel încât acestea să nu se răspândească și să se transforme în epidemii.

„Îmi place să spun despre INSP că este inteligența sistemului de sănătate pentru că noi detectăm, analizăm și fundamentăm răspunsurile la amenințările sănătății publice astfel încât ele să nu devină crize.

Știm aproape în timp real ce germeni circulă, unde sunt preponderent anumite boli, care este tendința lor, care este extinderea lor astfel încât să putem lua măsuri imediate de limitare a acestora și de prevenire a unor focare mari, precum epidemii naționale sau regionale”, a declarat directorul INSP.

INSP are încă o misiune esențială: gestionează datele cu privire la starea de sănătate a populației

Pe baza datelor colectate și gestionate de specialiștii INSP se fundamentează politici publice și strategii cu impact asupra sănătății populației. Cu un efectiv mai mic și cu probleme financiare această activitate nu se mai poate desfășura la capacitate optimă.

„Gestionăm sistemul informațional de monitorizare a stării de sănătate a populației, adică colectăm date cu privire la factorii de mediu, la afecțiunile raportate de către unitățile sanitare care sunt adresate populației și din aceste date pe care noi le colectăm elaborăm documente care fundamentează politicile publice,în baza lor eleborăm strategii, și ele sunt transmise decidenților, nu numai Ministerului Sănătății, tuturor ministerelor care au nevoie de o fundamentare într-o politică publică ce are impact asupra sănătății umane”, a precizat Simona Pârvu.

O parte a personalului s-a pensionat sau a demisionat din cauza problemelor financiare

Institutul a rămas în ultima parte a anului fără câteva zeci de oameni, tocmai din cauza problemelor financiare care au apărut. Conducerea INSP a fost nevoită să ia mai multe măsuri de austeritate, pentru a se putea încadra în bugetul alocat.

„Anul 2026 recunosc că a fost un an dificil, din punct de vedere al cheltuielilor de personal, știm cu toții că trecem printr-o criză economică, problema punctuală pentru INSP a fost tăierea din cheltuielile de personal de 21% la nivelul anului 2026, comparativ cu anul 2025.

A trebuit să luăm o serie de măsuri ca să ne încadrăm în acest buget ca să putem da salarii angajaților Institutului. Iar pentru asta s-au pensionat 26 de colegi până acum, urmează încă trei, vor fi 29 până la sfârșitul anului, s-au transferat și și-au dat demisia alți 5-6 colegi care au plecat în unitățile sanitare unde nu au fost astfel de reduceri de cheltuieli de personal, a trebuit să scădem la minim sporul personalului din laborator, și a trebuit să tăiem din indemnizațiile colegilor cadre didactice integrate la INSP, indemnizație care se poate acorda doar în limita bugetului acordat de Minsterul Sănătății, și pentru că nici cu toate aceste măsuri nu ne-am încadrat am fost nevoiți să ne reducem programul de lucru, tot personalul are programul redus în acest an cu 10 zile, adică am lucrat cu o zi în minus, 2 zile în fiecare lună, începând cu luna iulie, până la sfârșitul anului”, a precizat aceasta.

Oamenii nu știu dacă își vor lua salariile în ultima parte a anului

„Cu toate acestea nu vom putea acoperi salariile pe ultima lună și jumătate din acest an. Sinceră să fiu nu știu ce vom face atunci, sper ca Ministerul Sănătății să găsească o resursă financiară pentru a ne da salariul așa la minim, pentru această lună și jumătate”.

Cu cine intrăm în luptă în caz de epidemie?

În România pot exusta epidemii care pot să evolueze cu zeci și sute de cazuri, care pot să ducă la blocarea spitalelor, spune directorul INSP. Cu o resursă umană deficitară nu poți să acoperi toată sprafața României, nu poți să ajungi la toți beneficiarii, pentru a le transmite o informație corectă, pentru a-i convinge să se vaccineze, atrage atenția Simona Pârvu.

„Desigur, avem o colaborare foarte bună cu Ministerul Educației, cu unitățile de învățământ, colegii din DSP-uri depun eforturi pentru a instrui asistenții comunitari, medicii de familie, mediatorii comunitari pentru tot ce înseamnă promovare și educarea populației, dar cu o resursă umană insuficientă educația sanitară și promovarea nu se pot face.

Acum intrăm cu mult mai puțin personal, personalul este redus atât la nivelul Institutului dar și la nivelul DSP-urilor nu stăm mai bine, trebuie să știm că personalul din DSP și Institut este un personal îmbătrânit, redus la urmare a restructurărilor, ca urmare a pensionărilor, iar blocarea posturilor din anii anteriori nu ne-a oferit posibilitatea angajării tinerilor”, spune Simona Pârvu la Punctul Roșu în Sănătate.

INSP este un institut strategic, de importanță națională: „Sănătatea publică ar trebui privită ca o funcție a statului”

Un stat care își dorește o populație sănătoasă trebuie să fie un stat care nu ar trebui să se bazeze doar pe o rețea de spitale, spune Simona Pârvu. Este esențială activitatea legată de monitorizarea bolilor, de promovare a educației medicale și de prevenție.

„Sănătatea publică ar trebui privită ca o funcție a statului, nu ca pe un domeniu care poate să fie oricând marginalizat, și pentru care bugetul să fie oricând constrâns, mai ales în situații de criză.

Pentru domeniul Apărării Naționale sau al Ordinii Publice nu se pune niciodată problema cheltuielilor, dacă ele sunt necesare sau nu, sănătatea publică are același rol, protejează populația, și din acest considerent spun că sănătatea publică trebuie să fie o funcție importantă a statului, care să nu fie neglijată”, spune directorul INSP.

Alocăm 8 euro pe persoană pentru prevenție. 8 euro pe an.

Din păcate în România procentul de Boli cardiovasculare, diabet și boli respiratorii este în creștere. Cu toate acestea, alocăm ca stat numai 8 euro pe an în timp ce media UE este de 82 de euro pe an.

„Sănătatea populației se măsoară în ani de sănătate și de viață, noi în acest moment avem 5 ani de viață sub media UE, asta înseamnă că nu investim în sănătate și în prevenție suficient și că un procent mare din populația României ajunge să dezvolte afecțiuni din bolile netransmisibile care sunt extrem de importante.

În timp ce pentru îngrijirile spitalicești România alocă 41%, este un procent care este în creștere, procentul se corelează cu procentul creșterii morbidității prin afecțiunile netransmisibile”.

Monitorizarea calității apei, aerului, solului este tot în grija INSP și a DSP-urilor din țară

Vrem să știm ce ne poate pune în pericol din apă, aer, sol. Iar specialiștii INSP și DSP se ocupă de aceste aspecte, prin testări specifice și procesare de probe în laborator. Fără o finanțare suficientă și personal angajat și acest tip de activitate poate să nu se mai desfășoare însă în condiții optime.

„În contextul reducerii de personal și această monitorizare are de suferit, pentru că frecvența prelevării probelor, a numărului de analize care se realizează este în scădere. Avem echipamente pe care le-am achiziționat în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri europene dar echipamentele nu lucrează singure”, spune directorul INSP la Punctul Roșu în Sănătate.

Putem angaja dar nu avem cum, pentru că nu putem da salarii. Paradoxul care afectează și INSP-ul

Legea permite acum angajările în Institut dar angajările se pot face în limita bugetului alocat. Pentru că nu există buget ca să poată fi plătit personalul angajat nu se pot scoate posturi la concurs în acest moment.

„Când vorbesc despre angajări la INSP nu mă gândesc doar la medici, pentru că în laborator lucrează chimiști, biologi, fizicieni, așadar este nevoie de specialiști din diverse domenii, dar, desigur, în principal, de medici, medici epidemiologi, igieniști, sănătate publică, medicina muncii”, a spus directorul INSP.

Mai mulți oameni bolnavi, nota de plată care vine peste 10 ani

Una dintre misiunile importante pe care INSP-ul le desfășoară sunt campaniile publice de conștientizare asupra unor boli cu prevalență mare în populație și a măsurilor care trebuie luate pentru protejarea acesteia. În lipsa resurselor educația sanitară nu se poate face așa cum trebuie.

„Efectele asupra stării de sănătate a populației se vor vedea peste 10 ani, pentru că, în condițiile reducerii cheltuielilor de personal, a personalului, a banilor alocați pentu toate activitățile și acțiunile pe care trebuie să le întreprindem bineînțeles că se va renunța în primul rând la activitățile care se consideră că nu reprezintă o urgență. Și asta înseamnă domeniul peomovării, ani de zile promovarea nu a fost corect bugetată, nici acum nu este.

Neavând o promovare și o educație sanitară corectă în 10 ani cifrele nu vor fi unele îmbucurătoare, în sensul că, cel mai probabil, afecțiunile netransmisibile vor crește ca urmare a lipsei educației cu privire la compotamente sănătoase, alimentație, activitate fizică, utilizare de ecrane”, a declarat directorul INSP la Punctul Roșu în Sănătate.