România, pe lista țărilor europene cu baze americane vizate de amenințările Iranului (presa de la Teheran)

Baze militare americane din Europa ar putea deveni ținte ale atacurilor iraniene dacă Statele Unite reiau războiul împotriva Iranului, amenință Teheranul.

Presa conservatoare din Iran numește bazele militare americane din: Cipru, Grecia, România, Albania, Italia și Marea Britanie, precum și baza comună americano-britanică de pe Diego Garcia, din Oceanul Indian.

Oficialii militari iranieni și parlamentarii de linie dură avertizează că o nouă confruntare cu Statele Unite s-ar putea extinde dincolo de Orientul Mijlociu, scrie cotidianul iranian Kayhan.

Avertismentele vin în urma unei declarații atribuite liderului suprem Mojtaba Khamenei, emisă sâmbătă, prin care se ordonă forțelor armate iraniene să se pregătească pentru represalii fără restricții geografice și să își extindă lista de potențiale ținte americane și israeliene.

El a spus că bazele americane și NATO „din inima Europei” ar putea fi vizate dacă atacurile americane și israeliene asupra Iranului se reiau.

Comandanții militari semnalează o influență mai largă

Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a declarat că luptele reluate s-ar putea extinde dincolo de țările și teritoriile implicate în rundele anterioare ale războiului.

„În războiul recent, conflictul s-a extins de la teritoriile ocupate la bazele americane din țările din regiune, dar dacă va avea loc un alt atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”, a spus el.

El a adăugat că Iranul își actualizează lista potențialelor ținte americane și israeliene.

Un comandant superior al Basij, Ghassem Ghorayshi, a declarat, de asemenea, că forțele armate iraniene nu vor mai fi obligate de limitele anterioare privind raza de acțiune a rachetelor, selecția țintelor sau amploarea operațiunilor.

„În trecut, selecția țintelor și razei de acțiune a rachetelor erau restricționate”, a spus el, atribuind aceste limite deciziilor luate sub fostul lider suprem Ali Khamenei.

„De acum înainte, forțele armate nu vor avea restricții privind atacul țintelor, determinarea razei de acțiune a rachetelor sau amploarea operațiunilor cu rachete”, a adăugat el.

Aceste observații nu demonstrează în sine că Iranul a dezvoltat noi rachete cu rază lungă de acțiune sau că și-a modificat oficial doctrina militară.

Ziarele iraniene identifică bazele europene

Un articol separat din ziarul Hamshahri a ridicat, de asemenea, posibilitatea de a viza infrastructura militară americană din Europa, inclusiv baze aeriene, centre logistice și facilități de sprijin.

Ziarul a citat speculații conform cărora rachetele iraniene ar putea atinge ținte aflate la 4.000 până la 5.000 de kilometri distanță, dincolo de raza de acțiune de aproximativ 2.000 de kilometri descrisă anterior de Iran ca fiind o limită autoimpusă.

Cu toate acestea, aceste estimări pe rază mai lungă de acțiune rămân controversate, iar capacitatea de a extinde raza teoretică de acțiune a unei rachete nu stabilește neapărat precizia, sarcina utilă sau eficacitatea operațională a acesteia.

Rapoartele reflectă o schimbare mai amplă în retorica iraniană către amenințarea infrastructurii militare americane din afara Orientului Mijlociu.

Experții occidentali în apărare au oferit evaluări mai prudente ale capacităților de atac cu rază lungă de acțiune ale Iranului.

Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, cu sediul la Washington, enumeră principalele rachete balistice ale Iranului cu raze de acțiune în general de aproximativ 2.000 de kilometri, unele variante putând ajunge la 3.000 de kilometri.

Institutul Regal al Serviciilor Unite din Marea Britanie a declarat că lovituri până în Regatul Unit ar putea fi teoretic posibile, dar ar implica focoase mai mici și mai puțin precise care ar traversa spațiul aerian apărat.

Legiuitorii iranieni avertizează asupra unui conflict mai amplu

Hassan Ghashghavi, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului iranian, a avertizat că noile lupte s-ar putea extinde mult dincolo de țările deja afectate de război.

„Nu vreau să folosesc termenul Al Treilea Război Mondial, dar geografia războiului ar fi aproape de amploarea celui de-al Treilea Război Mondial”, a declarat el presei iraniene.

El a spus că un alt conflict ar fi considerabil mai amplu decât rundele anterioare de lupte de 12 zile și 40 de zile.

Ghashghavi a sugerat, de asemenea, că represaliile iraniene ar putea afecta infrastructura civilă și viața de zi cu zi în țările implicate în atacurile asupra Iranului.

„Dacă ei lasă poporul tău în întuneric, ar trebui să-i lași și tu pe poporul lor în întuneric”, a spus el.

Într-un alt avertisment, parlamentarul de la Teheran, Kamran Ghazanfari, a declarat că Iranul ar putea riposta împotriva activelor americane din Europa și, eventual, de pe teritoriul american, dacă Washingtonul ar folosi baze militare din statele arabe pentru a ataca Iranul.

Ghazanfari a speculat, de asemenea, că Iranul ar putea deține deja arme nucleare, fără a oferi dovezi. Teheranul nu a anunțat oficial că deține o armă nucleară.

Teheranul leagă avertismentele de cerințele negocierilor

Avertismentele militare au venit însoțite de cereri reînnoite din partea Iranului în negocierile care vizează încheierea războiului.

Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Teheranul a oferit un „răspuns ferm și rațional” Washingtonului și că „mingea este acum în terenul Americii” pentru a preveni reluarea luptelor.

Șeful forțelor armate iraniene, Ali Abdollahi, a subliniat separat cinci condiții pentru o securitate regională durabilă: încetarea luptelor pe toate fronturile, în special în Liban și Gaza; ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor înghețate; despăgubiri de război; recunoașterea autorității iraniene asupra Strâmtorii Hormuz; și garanții împotriva noilor atacuri în cadrul unui nou cadru de securitate regională.

Cererile vin pe fondul eforturilor diplomatice care implică Qatarul și alți mediatori, deși un oficial iranian de rang înalt a declarat marți pentru Reuters că Teheranul și Washingtonul sunt încă departe de un acord.

Citește și:

Iranul, pregătit să redeschidă strâmtoarea Ormuz în două zile. Condițiile impuse