România intră în iarna 2026-2027 cu rezerve de gaze mai mici decât anul trecut și cu prețuri de aproape trei ori mai mari pe piața pentru ziua următoare. Situația s-ar putea schimba în prima jumătate a anului viitor, odată cu începerea producției de gaze din Neptun Deep, proiect care ar urma să transforme România din importator în exportator net de gaze naturale.
În prezent, România are în depozite 28,6 TWh de gaze naturale, ceea ce înseamnă 84,5% din capacitatea totală de înmagazinare. În aceeași perioadă a anului trecut, depozitele erau umplute în proporție de 96%. Situația este mai dificilă la nivelul Uniunii Europene. Depozitele de gaze din statele membre sunt ocupate în proporție de 70,7%, față de 82% în urmă cu un an, scrie Profit.ro.
Prețurile gazelor, de aproape trei ori mai mari decât anul trecut
Temperaturile scăzute și creșterea consumului ar putea obliga România să importe cantități suplimentare de gaze în această iarnă. Pe măsură ce depozitele se golesc, scade și capacitatea zilnică de extracție din acestea.
Pe piața pentru ziua următoare, administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), prețul gazelor a coborât de la 523 de lei/MWh, la sfârșitul lunii octombrie, la 427 de lei/MWh. Chiar și după această scădere, prețul rămâne mult peste cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, de aproximativ 155 de lei/MWh.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a recunoscut că situația rezervelor de gaze nu este cea pe care o anticipau autoritățile.
„Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic. Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri.
Avem un consum, de exemplu, în ziua de azi, de 36 de milioane metri cubi, puțin neașteptat, și există și posibilitatea, să nu zic riscul, ca în lunile ianuarie-februarie, când temperaturile vor scădea la nivel național, să se ajungă chiar și la un consum mult mai mare, de 60 de milioane metri cubi. Dar relația transfrontalieră este îmbucurătoare, pe anumite rute de interconectare se va crește capacitatea de livrare de gaze până la 27 de milioane metri cubi, iar furnizorii sunt pe fază”, a spus Nițulescu.
Neptun Deep ar putea dubla producția de gaze a României
România a fost, atât în 2024, cât și în 2025, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, devansând Olanda. Cu toate acestea, producția internă nu este suficientă pentru a acoperi consumul. România extrage anual aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze naturale, în timp ce consumul se ridică la circa 11 miliarde de metri cubi.


Situația ar urma să se schimbe odată cu exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră. Proiectul dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. După atingerea nivelului maxim de producție, din Neptun Deep ar urma să fie extrase anual aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze. Acest ritm de producție ar putea fi menținut timp de aproape zece ani.
România ar putea deveni un centru regional al comerțului cu gaze
Creșterea producției interne ar putea reduce dependența României de importuri și expunerea la fluctuațiile de preț de pe piețele externe.
Totodată, exploatarea gazelor din Marea Neagră ar putea consolida poziția României pe piața energetică europeană și atrage noi comercianți de gaze naturale.
Un prim semnal în această direcție vine din partea agenției specializate Platts, care a anunțat că, începând cu 1 decembrie 2026, va publica cotații pentru tranzacțiile cu gaze naturale de pe piața românească.