Declarațiile enigmatice ale președintelui Nicușor Dan legate de temerile sale pentru anul 2028 au aprins imaginația tuturor. Unul din liderii AUR, Dan Dungaciu, a văzut în afirmațiile președintelui un război și mai mare declarat partidului de opoziție. Îl suspectează chiar că ar vrea să creeze un nou partid care să înlocuiască AUR și care să promoveze conceptul de „naționalism sănătos”. O noțiune adusă în atenția publică de Nicușor Dan într-un discurs ținut la Catedrala Mântuirii Neamului, în septembrie 2026.
Ce a spus președintele Nicușor Dan despre temerile legate de 2028
Declarația a fost făcută la Summitul pentru Guvernanţă Digitală, desfăşurat la Palatul Cotroceni.
„Să ştiţi că mie mi-e frică de 2028. Câteodată uităm, dar nu trebuie să neglijăm contextul de securitate şi, din perspectiva asta, uitându-mă înapoi puţin, multă din energia mea şi a oamenilor din jurul meu s-a dus pe problema asta de securitate, care este esenţială.
Şi, probabil, de asemenea, multă energie a statului român se va consuma în direcţia aceasta. Nu e cel mai fericit lucru, dar este obligatoriu. Uitându-mă înapoi, se pare că am pierdut mult timp noi toţi, ca societate, pe mize mici şi foarte mici şi ar fi timpul să schimbăm modul acesta de abordare.”
Ulterior, președintele a revenit asupra declarației. A mai dat un indiciu, dar nu a deslușit tot misterul.
„Când am spus că mi-e teamă de 2028, am vorbit, evident, de alegerile parlamentare din 2028. Şi nu vreau să dezvolt mai mult. Evident, când spun că mi-e teamă de 2028, spun că mi-e teamă de un eventual rezultat al alegerilor parlamentare. Dar nu vreau să comentez mai mult”.
Afirmațiile au fost făcute de şeful statului, într-o conferinţă de presă, după reuniunea Coaliţiei de Voinţă.
De ce se teme Nicușor Dan de 2028? De rezultatul alegerilor parlamentare, combinat cu problemele de securitate
Așadar, trăgând linie după cele două afirmații ale președintelui Nicușor Dan, problema s-ar putea rezuma astfel. Șeful statului se teme de rezultatul alegerilor parlamentare din 2028, în contextul mai larg de securitate din zonă.
Care e contextul de securitate din zonă? Războiul Rusiei împotriva Ucrainei pare departe de un deznodământ. Luptele se duc la granița României, cu impact vizibil.
Zilnic, măcar o știre anunță că o dronă a survolat sau a picat pe teritoriul României. Aria de acoperire s-a lărgit. De la un petic de pământ în Delta Dunării pe care picau cele mai multe drone, s-au extins la Galați și Constanța, apoi spre nord-estul țării. Nu mai vorbim de problemele majore de la Marea Neagră, unde constant sunt lovite nave ce tranzitează apele teritoriale ale României.
În plus, nenumărați experți în securitate și oficiali europeni atrag atenția că Rusia ar putea extinde războiul dincolo de granițele Ucrainei asupra unor state NATO. Un avertisment pe care aproape toate statele europene îl iau foarte serios în considerare. De aici și cursa Europei pentru înarmare rapidă și eforturile de a nu mai depinde 100% de Statele Unite.
Așadar, contextul de securitate este unul ce poate da fiori reci oricărui președinte. Mai ales unuia care conduce o țară aflată la granița războiului Rusiei cu Ucraina și care face abia acum eforturi disperate de a se înarma și pregăti cu dotări militare corespunzătoare noilor realități.
Ce are a face războiul Rusiei cu alegerile parlamentare
Mulți se vor întreba probabil însă ce are a face războiul Rusiei cu alegerile parlamentare din 2028. Și aici sunt multe de spus. Rusia duce un război clasic cu Ucraina și unul informațional cu Europa. Războiul nu înseamnă doar drone, ci și propagandă și manipulare. Încercarea de a denatura rezultatul alegerilor, de a promova teme care dezbină și de a decredibiliza conducerile statelor democratice.
Extremismul, ura, percepția că guvernanții sunt corupți sau incapabili sunt elemente care servesc interesului Rusiei de a slăbi încrederea cetățenilor în democrație și în guverne liberale.
Exemplul anului 2024 este elocvent. Nu e clar cât de mult a ajutat Rusia la promovarea inițială a candidatului Călin Georgescu. Dar e lesne de înțeles pentru oricine că, odată apărut pe eșafod, Rusia nu a putut decât să se bucure. Și, eventual, să pompeze ulterior în ascensiunea acestuia pe canalele de social media.
Cui folosesc discursurile ultranaționaliste, radicale și anti-UE
La fel de adevărat ar putea fi și că Rusia profită masiv de pe urma discursurilor ultranaționaliste, împotriva minorităților și anti-UE ale unora dintre membrii AUR. Politica dusă de partidul lui Simion, fie că e, fie că nu e influențată de Rusia, servește intereselor Rusiei.
Rusia promovează sentimentele naționaliste exacerbate tocmai pentru a izola popoarele și a le face mai slabe. Cu siguranță lui Putin nu îi servește o Europă puternică și unită. Ci una divizată și măcinată de mărunte probleme cotidiene.
Încurajează discursul ultraconservator la adresa minorităților de orice fel. Și se folosește inclusiv de credința oamenilor pentru a picura propaganda în urechile lor prin intermediul unor agenți de influență, precum sunt unii preoți.
Valorile conservatoare, tradiționale sunt folosite pentru a ajunge la cele mai sensibile corzi ale oamenilor. Și pentru a-i îndrepta pe aceștia împotriva propriilor conducători. Pe scurt, dezbină și cucerește.
Ce nu spune cu subiect și predicat președintele Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan s-ar fi putut referi în declarațiile de mai sus exact la combinația dintre aceste două elemente. Influența și interesele Rusiei în zonă și ascensiunea partidelor care promovează noțiuni precum ultranaționalism, ultraconservatorism, anti-minorități și anti-UE. Atitudinile radicale sunt de ani de zile un fenomen în creștere în România și în UE, iar bătălia cea mai mare a acestor curente este să intre în mainstream.
Ce înseamnă asta? Înseamnă să ajungă o normalitate. Înseamnă ca din ce în ce mai mulți oameni să considere normal să-și izoleze țara, să alunge străinii de pe teritoriul lor, să pună la zid minoritățile de orice fel, să blameze UE pentru orice, să înfiereze globalismul, multinaționalele și economia de piață.
Consecința unor astfel de curente? State slabe, izolate, economii sărace și popoare controlabile de către o mână de privilegiați!
Se referă Nicușor Dan la AUR?
Acum întrebarea e dacă Nicușor Dan nu a vrut să rostească cu subiect și predicat faptul că temerea lui cea mare legată de 2028 este ca nu cumva AUR să obțină un procent suficient de mare cât să-i ofere accesul la guvernare.
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, nu are dubii că partidul său e vizat de declarațiile enigmatice ale lui Nicușor Dan. El spune că izolarea Alianței pentru Unirea Românilor se pregătește în pași mărunți de mai multă vreme. Dungaciu crede că șeful statului urmărește să genereze polarizare politică. Iar intenția este să pregătească terenul pentru apariția unui partid prezidențial, construit în jurul conceptului de „naționalism sănătos”.
„În august 2026 s-a discutat apăsat despre un partid prezidențial. În septembrie 2026, Nicușor Dan dezvoltă, nu-i așa, ideea naționalismului sănătos”, declară Dungaciu, într-un videoclip postat pe Facebook.
Liderul AUR consideră că opoziția exprimată de Nicușor Dan față de intrarea AUR-ului la guvernare, precum și îngrijorarea acestuia privind alegerile din 2028 trebuie analizate în același context.
„Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, conchide liderul AUR.
Nu e clar dacă Nicușor Dan are încă în plan să creeze propriul partid. Mulți analiști au spus că președintele a ratat ocazia. Este pe un trend descendent de popularitate și nu mai are forța să coaguleze o construcție politică în jurul său.
Dar e clar că acțiunile președintelui din ultimele luni arată temerea acestuia că România ar putea ieși în decor, prin preluarea puterii de către forțele radicale. Iar acestă temere a președintelui ar putea fi amplificată de teama ca nu cumva, condusă de astfel de forțe, România să devină victima perfectă a Rusiei.
Un influent lider AUR susține că Nicușor Dan critică partidul pentru a pregăti o nouă formațiune cu un „naționalism sănătos”