Băncile sunt obligate să restituie banii sustrași din conturile clienților prin tranzacții neautorizate, chiar dacă victimele au dat dovadă de neglijență gravă. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, printr-o hotărâre pronunțată pe 15 octombrie 2026, că rambursarea trebuie făcută cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare de la constatarea sau raportarea fraudei.
Decizia instanței europene vine în urma unui litigiu din Polonia și clarifică obligațiile băncilor din toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România.
O fraudă de 700 de euro a ajuns în atenția instanței europene
Cazul a pornit de la o femeie din Polonia care a căzut victimă unei fraude informatice. Aceasta pusese la vânzare un produs pe o platformă online și a fost contactată de o persoană care pretindea că este interesată să îl cumpere. Femeia a accesat un link trimis de presupusul cumpărător, care a direcționat-o către o copie a site-ului băncii sale. Acolo și-a introdus datele de autentificare, iar escrocul a reușit să transfere aproximativ 700 de euro din contul acesteia.
Deși clienta a semnalat frauda în ziua următoare, banca a refuzat să îi restituie banii. Instituția financiară a susținut că femeia nu și-a protejat datele bancare și a dat dovadă de neglijență gravă. Litigiul a ajuns în fața unei instanțe din Polonia, care a cerut CJUE să clarifice modul în care trebuie interpretată legislația europeană.
În ce condiții poate banca să amâne restituirea banilor
Potrivit hotărârii CJUE, băncile nu pot refuza rambursarea imediată a banilor pe motiv că titularul contului a fost neglijent.
Există însă o excepție. Instituția financiară poate amâna plata dacă are motive întemeiate să suspecteze că propriul client a comis o fraudă. În această situație, banca trebuie să comunice în scris motivele suspiciunii autorității naționale competente.
Totodată, clienții au obligația de a sesiza banca fără întârzieri nejustificate atunci când descoperă tranzacții pe care nu le-au autorizat.
Restituirea banilor nu înseamnă însă că banca va suporta în mod obligatoriu și pierderea financiară. Instituția poate solicita ulterior recuperarea prejudiciului dacă demonstrează că acesta a fost provocat de neglijența gravă a clientului. Sarcina de a dovedi acest lucru îi revine băncii.
Potrivit expertului în securitate cibernetică Sebastian Avarvarei, în cazul fraudelor de valoare redusă, cheltuielile unui eventual proces ar putea depăși suma pe care banca încearcă să o recupereze, relatează TVR Info.
Ce trebuie să știe clienții băncilor din România
Hotărârea CJUE face referire la tranzacțiile neautorizate și nu presupune rambursarea automată a banilor în toate cazurile de înșelăciune online.
Astfel, situațiile în care infractorii transferă bani fără acordul titularului contului trebuie diferențiate de cele în care victimele sunt convinse să efectueze singure plățile.
O astfel de metodă este frecvent întâlnită în fraudele cu investiții false. Escrocii le promit victimelor câștiguri rapide și le determină să transfere bani în conturile indicate de aceștia.
Potrivit datelor Poliției Române, citate de Libertatea, prejudiciile provocate de înșelăciunile online în 2026 se ridică la 22 de milioane de euro. Aproximativ 40% dintre victime sunt pensionari.
În cazul fraudelor cu investiții, 53,7% dintre persoanele păgubite au studii medii, iar cea mai vulnerabilă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 66 și 75 de ani.