De ce contează frigul
Dacă alimentele stau la temperatura camerei, bacteriile care provoacă îmbolnăviri își pot dubla numărul la fiecare 20 de minute. Prin răcire, ritmul lor de dezvoltare scade, de aceea frigiderul și congelatorul trebuie să lucreze la valorile recomandate, arată sursa citată.
Pragurile de temperatură
Pentru frigider, limita maximă este de 4,4 grade Celsius, în timp ce congelatorul trebuie să ajungă la aproximativ -18 grade Celsius. Problema este că numeroase aparate indică doar treapta de răcire aleasă din buton, nu și temperatura efectivă din interior.
Termometrul, un instrument de control
Specialiștii sfătuiesc, așadar, folosirea unui termometru separat, ideal câte unul pentru fiecare compartiment, cu verificarea periodică a valorilor. Când temperatura iese prea mare, aparatul trebuie reglat din nou.
Spațiu pentru circulația aerului
Pe lângă temperatură, siguranța alimentelor ține la fel de mult de felul în care acestea sunt aranjate și depozitate. O greșeală des întâlnită este supraîncărcarea frigiderului, care împiedică aerul rece să circule printre produse și, implicit, răcirea lor corectă.
Igienă și termene de valabilitate
Scurgerile, mai ales cele de la carnea crudă sau pusă la dezghețat, se șterg pe loc, altfel bacteriile pot trece de pe un produs pe altul, fenomen numit contaminare încrucișată.
Mâncarea se ține în recipiente cu capac sau în pungi sigilate, iar resturile trebuie controlate în fiecare zi.
Contează și data de expirare, astfel că orice produs trecut de termenul-limită de consum sau despre a cărui siguranță există dubii ar trebui aruncat.
Curățarea frigiderului cu regularitate face parte, la rândul ei, din măsurile de prevenție.
Limita de două ore
Odată cumpărate sau gătite, produsele perisabile trebuie puse la rece în maximum două ore. Când afară sunt peste 32 de grade Celsius, termenul se reduce la o oră.
Regula e valabilă și pentru cumpărăturile din supermarket, așa că rapid ajung la rece carnea crudă, peștele, ouăle și orice produs care cere refrigerare.
Mașina nu e nici ea potrivită pentru păstrarea cumpărăturilor, în special în zilele cu temperaturi ridicate, când interiorul ei se încălzește repede.
Resturi, mâncare la pachet și marinate
Tot două ore este intervalul în care resturile de mâncare trebuie duse în frigider sau congelator.
Spre deosebire de ce cred mulți, mâncarea caldă pusă la rece nu afectează aparatul, iar cantitățile mari se răcesc mai repede dacă sunt porționate în recipiente mici.
Aceeași limită se aplică mâncării luate la pachet de la restaurant, iar dacă aceasta nu poate fi pusă la rece acasă în timpul recomandat, e mai prudent să nu fie păstrată pentru mai târziu.
Marinatele se țin și ele în frigider, fiindcă la temperatura camerei favorizează înmulțirea bacteriilor. Marinada în care a stat carnea crudă poate fi folosită drept sos doar după ce a fost adusă la fierbere.
Dezghețarea în siguranță
Lăsarea alimentelor la dezghețat pe blatul bucătăriei nu e indicată, deoarece bacteriile se înmulțesc rapid, iar unele produc toxine care rezistă chiar și după gătire.
Metodele sigure sunt trei, respectiv frigiderul, apa rece și cuptorul cu microunde. Apa rece se înlocuiește la fiecare 30 de minute, ca să își păstreze temperatura scăzută, iar alimentele decongelate la microunde trebuie gătite imediat.
Când se oprește curentul
Pe durata unei pene de curent, ușile frigiderului și ale congelatorului se deschid cât mai rar, pentru ca frigul să rămână înăuntru.
Dacă întreruperea e anunțată, se pot pregăti din timp pungi de plastic închise, pline cu apă și congelate, care, așezate în frigider și congelator, mențin temperatura scăzută mai mult timp.
După ce curentul revine, alimentele se verifică cu termometrul. Potrivit recomandărilor, ele pot fi considerate sigure dacă frigiderul nu a depășit 4,4 grade Celsius sau dacă au stat peste acest prag cel mult două ore.
Produsele congelate care încă au cristale de gheață sau nu depășesc 4,4 grade Celsius pot fi păstrate ori recongelate. Când nu se cunoaște durata expunerii la temperaturi mai mari, alimentele trebuie aruncate.
Riscuri care nu se văd
Consecințele unei toxiinfecții alimentare pot fi grave, iar faptul că un aliment arată, miroase sau are gust normal nu garantează că poate fi consumat, pentru că unele bacterii nu lasă urme vizibile.
Între microorganismele cu potențial periculos se află Salmonella, E. coli și Clostridium botulinum, cea care produce toxina botulismului.
Complicații serioase pot apărea și din infecțiile cu Campylobacter, norovirusuri sau Shigella, mai ales la copii, vârstnici, bolnavi cronici și persoanele cu imunitate slăbită.
Asemenea microorganisme se pot afla în carnea, carnea de pasăre, peștele, laptele și ouăle crude sau gătite insuficient, dar pot contamina și fructele, legumele sau apa.
Cele patru principii ale manipulării sigure
Igiena presupune spălarea mâinilor cu apă și săpun cel puțin 20 de secunde, înainte și după ce se lucrează cu alimente, curățarea tocătoarelor, ustensilelor și blaturilor după fiecare folosire, precum și clătirea fructelor și legumelor sub jet de apă.
Separarea înseamnă ca alimentele gata de consum să nu intre în contact cu carnea crudă, peștele și ouăle, de preferat cu tocătoare distincte pentru carne și pentru legume.
Ultimele două reguli privesc gătirea și păstrarea la rece. „Preparare termică: culoarea și textura nu pot garanta că un aliment este gătit suficient. Un termometru alimentar ajută la verificarea temperaturii interne, astfel încât bacteriile periculoase să fie distruse.
Răcire: alimentele perisabile trebuie introduse rapid în frigider sau congelator, iar temperatura aparatelor trebuie verificată periodic“, conchide sursa citată.