Un „drum din cărămizi galbene”, filmat pe fundul Pacificului. Formațiunea care i-a surprins pe cercetători la peste 1.000 de metri adâncime

Structura care seamănă cu un drum pavat este, de fapt, o rocă vulcanică fracturată, descoperită pe vârful unui munte submarin din Pacific.

Un „drum din cărămizi galbene”, filmat pe fundul Pacificului. Formațiunea care i-a surprins pe cercetători la peste 1.000 de metri adâncime

Foto caracter ilustrativ/ Sursa: pexels.com

Structura care seamănă cu un drum pavat este, de fapt, o rocă vulcanică fracturată, descoperită pe vârful unui munte submarin din Pacific.

O cameră trimisă la peste 1.000 de metri sub suprafața Oceanului Pacific a filmat pe fundul apei o formațiune atât de regulată încât cercetătorii de la bordul navei de explorare au comparat-o cu un „drum din cărămizi galbene”, potrivit Daily Galaxy. Explicația este însă una geologică, nu misterioasă.

Rocă vulcanică, nu un drum construit

În realitate, structura este o zonă de rocă vulcanică spartă în fragmente, iar fisurile ei, cu unghiuri aproape perfecte, dau iluzia unui pavaj din blocuri de piatră, arată sursa citată.

Prima observare directă a lanțului Liliʻuokalani

Filmarea aparține echipei de pe nava de cercetare Nautilus și a fost realizată în timpul unei expediții pe creasta Liliʻuokalani, aflată în Monumentul Național Marin Papahānaumokuākea.

Misiunea, numită Luʻuaeaahikiikekumu, a fost prima explorare vizuală a munților submarini din acest lanț.

O arie protejată uriașă, aproape nevăzută

Monumentul marin acoperă circa 582.578 de mile pătrate de ocean, mai mult decât toate parcurile naționale ale Statelor Unite la un loc.

Suprafața a fost extinsă în 2016, sub administrația Barack Obama. Cea mai mare parte a fundului oceanic din zonă nu a fost însă văzută direct de oameni, motiv pentru care imaginile din expediție au stârnit repede interes.

Formațiunea se află pe vârful lui Nootka, un vulcan submarin situat în perimetrul adăugat prin extindere.

Reacțiile echipei, în timp real

Pe măsură ce vehiculul subacvatic telecomandat transmitea imaginile în direct, cercetătorii au observat cât de neobișnuite arătau rocile și le-au asemănat cu un drum pavat.

„Este drumul către Atlantida”, a remarcat unul dintre ei, iar un coleg a întrebat: „Drumul din cărămizi galbene?”. Un al treilea a rezumat totul: „Este bizar”.

Discuțiile dintre membrii echipei au rămas în înregistrarea completă. În descrierea publicată de Nautilus Live, structura este pusă în paralel cu albia secată a unui lac, din cauza aspectului fragmentat și a liniilor care împart suprafața în bucăți asemănătoare unor dale.

Cum apare hialoclastitul

Jurnalul expediției arată că formațiunea constă dintr-un strat fracturat de hialoclastit. Această rocă vulcanică ia naștere la erupțiile submarine puternice, când fragmentele produse de întâlnirea lavei cu apa se așază pe fundul oceanului.

Contactul dintre lavă și apă poate avea loc fie sub apă, în timpul unei erupții, fie când lava curge de pe uscat în mare.

Pe măsură ce se răcește și se fragmentează, materialul vulcanic formează bucăți de rocă cu muchii ascuțite, care se pot lipi între ele prin cimentare.

De unde vine aspectul de cărămidă

Impresia de cărămizi o dau crăpăturile apărute când materialul s-a răcit și s-a contractat.

Conform explicațiilor Nautilus Live, unele fracturi se întâlnesc la unghiuri de circa 90 de grade, iar acestea ar putea proveni din tensiunile create de încălzirea și răcirea repetate din timpul mai multor erupții.

Zona în care roca intră în contact și se transformă poartă, la geologi, numele de „margine coaptă”.

Probe pentru protejarea ecosistemelor

Echipa a strâns și mostre de bazalt cu cruste feromanganice și studiază inclusiv microorganismele care populează aceste cruste. Rezultatele vor servi drept reper pentru monitorizarea și protecția ecosistemelor de pe munții submarini.

Continuarea unei misiuni din 2021

Expediția duce mai departe cercetările din 2021, din cadrul misiunii Luʻuaeaahikiikalipolipo.

Atunci, un lanț de munți submarini neexplorat până în acel moment a fost cartografiat cu sonar multifascicul. Datele au indicat că unele vârfuri sunt mai aproape de suprafață decât se estimase inițial.

Sonarul arată forma și relieful fundului oceanic, însă nu poate ține locul observației directe. Conform informațiilor despre Monumentul Național Marin Papahānaumokuākea, numai aproximativ 3% din fundul oceanic al zonei a fost explorat vizual.

Doar o fracțiune infimă din adâncuri, văzută de oameni

La scara întregii planete, procentul scade și mai mult.

Un studiu apărut în 2025 în revista Science Advances arată că, după 67 de ani de înregistrări și explorări submarine, oamenii au văzut direct doar între 0,0006% și 0,001% din fundul oceanelor de mare adâncime.

Limitele cercetării și obiectivele ei

Imaginile se limitează la traseele pe care le-a parcurs vehiculul telecomandat, iar mostrele au fost luate doar de pe suprafețele de rocă la care s-a putut ajunge.

Vârsta exactă a formațiunilor nu este încă cunoscută și va fi stabilită prin analize de laborator. Unul dintre scopurile principale ale expediției este să determine originea geologică și vârsta munților submarini, pentru a înțelege mai bine cum s-au format Insulele Hawaii de Nord-Vest.

Componenta culturală a expediției

Din echipă au făcut parte și reprezentanți ai unor organizații ale populației native hawaiiene, care s-au ocupat de partea culturală a misiunii.

Ocean Exploration Trust a prezentat această implicare drept prima integrare a limbii și a practicilor hawaiiene în expedițiile sale din regiune.

Denumirea misiunii trimite la Kumulipo, cântecul tradițional hawaiian al creației, care povestește originile lumii și ale vieții.

„Cercetarea este finanțată de NOAA Ocean Exploration, prin intermediul Ocean Exploration Cooperative Institute, cu sprijin suplimentar din partea Biroului NOAA pentru Sanctuare Marine Naționale. Analiza probelor colectate continuă în mai multe instituții de cercetare”, se mai arată în articol.

Citește și: Acolo unde azi sunt Munții Bucegi, cândva era mare. Fosila de coral care dezvăluie trecutul României de acum 420 de milioane de ani

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.