Acolo unde azi sunt Munții Bucegi, cândva era mare. Fosila de coral care dezvăluie trecutul României de acum 420 de milioane de ani

Ecograful care înlocuiește disecția

Dr. Jamie Craggs, de la Carol Spawning International, a folosit un ecograf APLIO i700 ca să urmărească evoluția ovulelor fecundate în interiorul unui coral dur. Rezultatul poate fi văzut în expoziție. Până acum, cercetătorii verificau reușita reproducerii artificiale disecând unul dintre corali, care murea în urma intervenției, potrivit News.ro.

La vernisaj, Iulia Becheanu, de la Canon România, a explicat că este prima dată când, în astfel de cercetări, coralul poate fi monitorizat, iar reușita reproducerii artificiale confirmată, fără ca exemplarul să fie afectat.

Procedura are loc în mediul acvatic, iar aparatul este utilizat sub apă, a precizat aceasta.

Embrioni, corali replantați și imagini greu de văzut cu ochiul liber

Pornit în urmă cu doi ani, proiectul a dus la obținerea a peste 800.000 de embrioni. 65.000 de corali au fost deja readuși în habitatul lor natural.

Vizitatorii pot vedea 13 fotografii cu detalii ale coralilor dificil de distins cu ochiul liber: culorile și formele lor, momentul reproducerii și vulnerabilitatea recifelor pe care le construiesc.

Cu ajutorul experiențelor VR, publicul poate explora universul recifelor. Imaginile lenticulare capătă profunzime și mișcare atunci când privitorul își schimbă unghiul din care privește.

Recifele, într-un ritm accelerat de dispariție

Becheanu a arătat că expoziția ilustrează această misiune și scoate la iveală lucruri care altfel nu ar fi putut fi surprinse. Datorită tehnologiei, cercetătorii au reușit să recreeze condițiile ideale pentru înmulțirea coralilor, ca recifele să poată fi refăcute.

Majoritatea organizațiilor de protecție a mediului consideră că recifele dispar într-un ritm avansat. Potrivit estimărilor lor, peste aproximativ 50 de ani nu vom mai avea parte de experiențe subacvatice și de corali vii, a subliniat reprezentanta Canon România.

O estimare considerată prea optimistă

Becheanu a insistat că problema este una concretă arătând că „degradarea coralilor nu este o poveste care să atragă click-uri pe internet și să facă audiență la televizor. Ea este o realitate”.

Coralii care odinioară aveau culori vii sunt acum albi și distruși, a adăugat ea. Orizontul de 50 de ani estimat, de altfel, de cercetători pentru dispariția coralilor sau pentru reducerea suprafețelor pe care le ocupă este unul optimist.

Un exemplu este Marea Roșie, unde, crede ea, situația nu va arăta bine în circa 20 de ani dacă oamenii de știință nu intervin consecvent și dacă firmele private nu susțin aceste eforturi.

Exponatul cu numărul 1 al colecției de Paleontologie

Ramona Bălășcuță, directorul Muzeului Geologic Național, a explicat că fosila are numărul 1 în colecția de Paleontologie. Ea a descris-o drept „un exponat spectaculos care dovedește că din Munții Bucegi trecutul nostru arăta altfel”.

Fosila provine din Silurianul târziu și are 420 de milioane de ani.

Prin acest exponat, reprezentanții muzeului vor să arate că „Bucegii făceau parte dintr-un alt areal geografic, țara noastră se afla sub o întindere de ape, aceasta fiind și dovada vie”.

De la schelet calcaros la rocă sedimentară

Bălășcuță a explicat și cum s-a format coralul arătând că acest tip de coral are un schelet calcaros, alcătuit din carbonat de calciu. După moartea coralului, scheletul se tasează, se cimentează și se suprapune, iar așa iau naștere noi roci sedimentare.

Fosila face parte din colecția muzeului de la începuturile Institutului Geologic din România, în perioada 1908-1910, și a fost scoasă din depozit special pentru această expoziție.

Zeci de mii de eșantioane, cele mai multe departe de public

Muzeul Geologic Național are 74.744 de eșantioane, conform aceleiași surse. Doar o mică parte este expusă. Restul se află în colecții subterane, unde au acces numai cercetătorii, nu și publicul.

Bălășcuță a recunoscut că, la prima vedere, o fosilă poate părea lipsită de valoare estetică, însă pentru cercetători reprezintă un motiv de entuziasm.

Ea speră ca expoziția să atragă cât mai mulți vizitatori, mai ales tineri. Expoziția poate fi vizitată până pe 30 ianuarie 2027.

Ce spune o fosilă despre o lume dispărută

Cercetătoarea Monica Macovei a explicat ce dezvăluie exponatul despre specia de coral și despre mediul în care trăia aceasta.

„Există foarte multe animale care au dispărut și despre care nu mai știm nimic, cum e cazul coralilor. Ceea ce vedem noi astăzi expus aici este doar căsuța în care locuia. Această specie, Favosites niagarensis, a dispărut.

Această fosilă ne spune cât de caldă era apa, cât de oxigenată era. În fapt ne spune că exista apă marină acolo unde astăzi avem munți”, a conchis cercetătoarea.