Pacienți cu tulburări psihiatrice violente, internați la ATI-Toxicologie Floreasca. Consumau simultan alcool, droguri și medicamente. Prof. Radu Țincu: la 25 de ani sunt dependenți de 4-5 clase de droguri

Invitat la Punctul Roșu în sănătate, prof.univ.dr. Radu Țincu a vorbit despre cazurile internate în ultima perioadă în secția de ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca, secție pe care medicul o conduce. Este surprinzător, spune prof. Țincu, că foarte mulți pacienți care nu aveau neapărat simptome care să necesite internarea într-o astfel de secție au ajuns aici pentru tulburări psihiatrice severe, instalate brusc, cu episoade psihotive cu delir și halucinații. Acești pacienți aveau și perioade de agresivitate și autoagresivitate și au avut nevoie de internare în această secție.

Pacienți care nu puteau fi gestionați în niciun alt spital

„Au necesitat internarea în terapie intensivă pentru că acești pacienți nu puteau fi gestionați nicăieri în niciun alt spital și în nicio altă secție pentru că riscul de a-și face rău lor și celor din jur era foarte ridicat.

Aceste tulburări psihiatrice sunt asociate unui consum nu neapărat prin supradoză, ci printr-un consum constant, regulat, cu diferite substanțe, în combinație. Foarte mulți consumă simultan alcool, droguri și medicamente,o combinație des întâlnită în spital iar acest sinergism, aceste efecte potențate reciproc duc deseori la astfel de reacții imprevizibile”, a explicat prof. Țincu.

Efecte devastatoare pe termen mediu și lung, la nivelul creierului

Prof. univ. dr. Radu Țincu spune că nu situațiile în care pacienții ajung la supradoză sunt cele cu adevărat îngrijorătoare, ci efectele devastatoare de la nivelul creierului, unele ireversibile.

„Nu supradoza, sigur, e foarte periculoasă, dar nu supradoza ar trebui să ne preocupe atât de mult cât mai ales efectele pe termen mediu și lung care apar la nivelul creierului unde se înregistrează o deteriorare progresivă a funcțiilor cerebrale – atenție, memorie, gândire, judecată, funcție care de multe ori este irecuperabilă”, explică medicul.

Cum va arăta societatea peste 30 de ani în contextul unui consum constant de droguri?

Prof. Radu Țincu adresează această întrebare tuturor autorităților statului. Vorbește despre o societate cu mari disfuncționalități peste câteva zeci de ani, tocmai din cauza afectării neurocognitive pe care o induc drogurile.

„Societatea de peste 30 de ani va fi o societate cu mari disfuncționalități, cu tulburări psihiatrice din ce în ce mai frecvente, cu tulburări de comportament, cu inadaptabilitate socială, cu agresivitate, cred că aici trebuie să lucrăm foarte mult, pe prevenirea acestor efecte care până la urmă vor zdruncina societatea”.

Cum distrug drogurile creierul adolescenților

Riscurile în cazul adolescenților sunt determinate de două elemente centrale, spune Prof. Țincu: vârsta din ce în ce mai mică a cosumului, iar asta înseamnă că aceste substanțe acționează pe un creier care se află într-o deplină formare și al doilea, acela că tinerii preferă noile substanțe psihoactive, așa numitele „etnobotanice” pentru că sunt ieftine.

„Și odată ce ai început să consumi din perioada adolescenței, chiar a copilăriei, din cauza apariției toleranței, tinerii consumă substanțe combinate. Astfel încât la 25, 30 de ani deja sunt dependenți de 4-5 clase de substanțe psihoactive care acționează pe mecanisme diferite, care deteriorează în mod diferit creierul și atunci vorbim de o afectare multiorganică.

Legalizarea unui consum moderat de droguri, discuție apărută în spațiul public. Nu categoric, spune prof. Țincu.

Chiar și la o primă și singură doză de drog există discrepanțe majore în modul în care interacționează persoane diferite.

„Acest lucru din punct de vedere medical nu este justificat absolut deloc. Pentru că o persoană care consumă o substanță poate să dezvolte complicații care țin de particularitățile persoanei respective. Sunt persoane care au anumite tulburări de metabolizare, nu pot să metabolizeze la fel de repede ca alții substanța respectivă.

Sunt pacienți care au boli cronice despre care nu știu, anumite boli cardiace care să predispună la tulburări de ritm cardiac. Am avut de multe ori pacienți tineri care au ajus la spital consumând aceeași substanță în grup, în același mod, doar că unii n-au pățit nimic iar alții au ajuns la spital ceea ce ne arată că răspunsul individual este un factor extrem de important de care nu putem să nu ținem seama, spune medicul.

Sevrajul la noile substanțe psihoactive este unul extrem de intens

Partea cea mai gravă este că la noile substanțe psihoactive perioda de sevraj este una foarte scurtă, spune Prof. Țincu, fiind nevoie de administrare continuă, la intervale foarte scurte de timp.

„Sevrajul la noile substanțe psihoactive este unul extrem de intens, dacă la drogurile clasice sevrajul poate să fie gestionat cu ușurință, în cazul noilor substanțe psihoactive este nevoie de o intervenție extrem de brutală, farmacologică pentru a putea să oprești aceste simptome, ne arată dependența foarte mare a organismului față de aceste substanțe”.

Dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu. România nu e pregătită, spune Prof. Țincu. Nu avem educație medicală

„Dezincriminarea trebuie gândită din perspectiva a ceea ce va înțelege populația. Va înțelege că drogurile sunt un element nociv sau va înțelege că odată ce au fost legalizate înseamnă că statul girează și garantează că acest consum nu va avea efecte negative?

Din punctul meu de vedere România nu este pregătită astăzi pentru legalizarea deținerii de droguri în vederea consumului, pentru că ne lipsește un element fundamental: educația medicală. Nu avem educație medicală, avem nevoie de o perioadă de cel puțin 8-10 ani pentru a pregăti educațional populația pentru o astfel de măsură”, explică prof. univ. dr. Radu Țincu.