Președinta Colegiului Medicilor, despre testarea pentru droguri a medicilor: testarea în masă trebuie exclusă

Invitată la Punctul Roșu în Sănătate Prof. Dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor România a vorbit despre situațiile în care personalul medical ar putea fi testat pentru droguri, în contextul în care acest aspect a fost ridicat la nivel public după situația unor cadre medicale care au apelat la anumite substanțe în timpul serviciului, mai multe astfel de cazuri fiind înregistrate în ultimii ani, unele dintre ele soldându-se chiar cu decese.

Prof. Poiană spune că sub nicio formă nu trebuie să fie o testare antidrog în masă, generalizată, nediferențiată. Aceasta de la bun început trebuie exclusă ca opțiune juridică viabilă, spune Prof.Poiană. Testarea ar putea avea loc doar în situații cu adevărat excepționale, foarte riguros documentate atât din punct de vedere medical cât și din punct de vedere juridic și doar dacă există suspiciunea afectării capacității medicului de a-și exercita meseria sau dacă există un pericol real pentru pacienți. Iată ce spune Prof. Dr. Cătălina Poiană:

„Burnout-ul este o problemă reală pe care o recunoaștem cu toții și cifrele făcute în diverse sondaje sunt îngrijorătoare. Este adevărat însă că nu este suficient să vezi că este burnout, trebuie să vii și cu niște soluții. Și spre exemplu, la Colegiul Medicilor am început o serie de webinarii, a fost cel de lansare, care în perioada următoare vor fi în special pentru medicii rezidenți, dar pentru orice medic interesat, tocmai pentru a-i ajuta să identifice acest burnout și de a vedea până unde este punctul când îl pot autogestiona și când este nevoie să ceară ajutor.

​Unde vreau să ajung: relația dintre burnout și, spre exemplu, depresie sau alte consecințe este clară. În ceea ce privește însă relația dintre burnout și utilizarea de substanțe psihoactive, relația nu-i la fel de clară. Aici lucrurile sunt mult mai complicate și mult mai delicate. Pot să intervină și o serie întreagă de factori personali, relații interpersonale, factori sociali, sunt multe lucruri care pot influența această decizie.

​Ce pot să vă spun este că ceea ce s-a lansat în spațiul public cu acea testare antidrog în masă, generalizată, nediferențiată, aceasta de la bun început trebuie exclusă ca opțiune juridică viabilă. Și acest lucru nu se referă doar la noi în România, ci aceeași poziție este și la nivel european. Și de ce spun acest lucru? Pentru că, plecând de la nivel european, există foarte clar o prevedere a Curții Europene a Drepturilor Omului care interpretează un articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și anume cel care se referă la dreptul la viață privată, care arată că orice ingerință în viața privată trebuie să aibă prevedere legală, trebuie să aibă clar un scop legitim și aici scopul legitim ar putea să fie siguranța pacientului, trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit și trebuie să aibă consimțământul medicului. Deci nu se pune problema să se poată vorbi despre o asemenea testare în masă, generalizată, de exemplu la intrarea în tură, asta trebuie exclusă ca și opțiune juridică.

Ipoteza însă subsidiară a unei testări punctuale, în anumite cazuri, care trebuie să fie practic situații cu adevărat excepționale, care trebuie să fie individualizate, care trebuie să fie foarte riguros documentate atât din punct de vedere medical cât și din punct de vedere juridic, la ce mă refer când spun acest lucru? Trebuie doar dacă există suspiciunea afectării capacității medicului de a-și exercita meseria sau dacă există pericol real pentru pacient. Dar și în aceste situații dacă s-ar face acest lucru, trebuie să fie respectate anumite condiții, și aceste situații punctuale, care trebuie să fie excepții și care trebuie să fie foarte bine documentate și care se regăsesc în legislația unor țări europene trebuie adaptate inclusiv la condițiile legislative ale țării noastre și ar trebui în primul rând să existe o procedură la nivelul unității sanitare respective, o procedură internă, clară, transparentă, limitativă și care trebuie să respecte testul proporționalității. Asta ce înseamnă, ca măsura luată, de testare, să nu fie disproporționat de mare în raport cu scopul care spuneam că este asigurarea siguranței pacientului.

Angajatorul nu poate să aibă niciun fel de intervenție directă în această situație. Practic singurul organism care poate să evalueze această capacitate de exercitare a aptitudinilor profesiei este medicina muncii. Iar medicul de medicina muncii care examinează un pacient poate să dea angajatorului doar fișa de aptitudini și eventual doar niște recomandări generale”.

Câți medici și-au manifestat în acest an intenția de a pleca în străinătate. Au fost eliberate până la 1 august 780 de certificate profesionale curente iar tendința ar putea fi una în creștere. Lipsa unui climat de siguranță profesională și lipsa infrastructurii sunt cele mai des invocate cauze pe care le invocă medicii atunci când iau decizia de a pleca în străinătate, spune Prof. Poiană, date strânse pe baza unor chestionare de specialitate.

„Certificatul profesional curent se eliberează în multe situații, una dintre situațiile pentru care se eliberează acest certificat este intenția de plecare în străinătate.

Graficul eliberării acestor certificate are o dinamică foarte interesantă. Din anul 2016, când nivelul era foarte mare, peste 1400 de certificate cerute pe an, după ce s-a modificat atunci salarizarea această cifră a scăzut constant an de an, până prin anul 2021. Ulterior, 2021-2022 cifrele au variat undeva între 800 și 1000, a mai fost un procent de creștere undeva între 2023 și 2024, se ajunsese undeva la peste 1200 de certificate. Anul trecut s-a înregistrat o ușoară tendință de scădere, ceea ce ne-a bucurat, anul trecut au fost 1180 față de 1236, cu un an înainte.

Dar în 2026, pe primele 7 luni s-au eliberat deja 780 de certificate profesionale curente. Dacă se păstrează acest trend s-ar putea să înregistrăm nu acea tendință de scădere care a fost în 2025 față de 2024 ci o ușoară tendință de creștere.

Unul dintre argumentele pe care medicii îl aduc întotdeauna este lipsa infrastructurii, deși și aceasta în ultima vreme a început să se remedieze, și lipsa unui climat de siguranță profesională”.

Alte declarații importante făcute de Prof. Dr. Cătălina Poiană la Punctul Roșu în Sănătate

Medicul explică ce înseamnă noua platformă digitală e- SănătateaMea, care ar trebui să devină funcțională din toamnă și pin care pacienții își pot face programări online.

“Pacienții trebuie să înțeleagă că au posibilitatea ca prin această platformă să se poată programa în timp real la o consultație. De fapt poate unele dintre cele mai mari dificultăți pe care le au pacienții sunt reprezentate de accesul la aceste servicii de sănătate, uneori pacientul este derutat, primește recomandarea de a face un consult pentru anumită specialitate și pentru a i se ușura accesul la acel serviciu medical se creează această posibilitate de a-și face programarea online.

Cel puțin la început e posibilă și cealaltă programare, pacienții nu trebuie să se alarmeze, până se vor obișnui se pot face programări ca și până acum dar ne dorim cu toții pentru transparență și pentru ușurarea accesului la servicii de sănătate utilizarea acestei platforme digitale prin care să se poată face în timp real programările”.

La Punctul Roșu în Sănătate Prof. Dr. Cătălina Poiană a vorbit și despre pandemia de suprapondere și obezitate care a cuprins și România și a anunțat că în curând va fi lansat oficial primul Centru de Management al Obezității, la Institutul Național de Endocrinologie C.I.Parhon, Centru unde se vor putea adresa toți pacienții care au astfel de probleme de sănătate. Mai trebuie acum completată schema de personal.

“Sunt, într-adevăr, cifre care sunt îngrijorătoare, populația adultă din România este în procent de 70% cu suprapondere sau cu obezitate. Iar în ceea ce privește obezitatea la copil practic este primul an în care numărul copiilor supraponderali și obezi a depășit numărul copiilor subponderali, la nivel Mondial, ceea ce trebuie să ne dea foarte mult de gândit. (…)

În Institutul Parhon există acest Centru care va fi foarte curând lansat și oficial imediat după completarea schemei de personal. Mai este nevoie de apoximativ patru persoane, medici, inclusiv un dietetician, în structura lui vor fi folosite și anumite persoane din Ambulatoriul integrat al spitalului. Tratamentul obezității nu se poate face corect decât într-o echipă multidisciplinară. Alături de endocrinolog trebuie să fie diabetolog, gastroenterolog, pneumolog, cardiolog, psihiatru, psiholog, dietetician, asistent medical, kinetoterapeut. Orice pacient își va putea face programare și se va putea adresa acestui Centru de la Institutul Parhon”

Ce spune Prof. Poiană despre ocuparea celor 7000 de posturi deblocate prin memorandum, pentru sistemul public de sănătate. Crede că aceste posturi s-ar putea ocupa în proporție de 60-70% dar că mulți dintre medicii care au luat examenul de medic specialist anul trecut și anul acesta s-au îndreptat deja spre sistemul privat de sănătate.

“Vorbind strict despre medici, medici avem de unde să angajăm. Și de ce spun acest lucru? Pentru că în sesiunea de examen de medic specialist din octombrie-noiembrie 2025 au promovat acest examen peste 4.000 de tineri, cam 4.200 (4.190), iar în sesiunea martie-aprilie din anul 2026 încă aproximativ 1.000 de tineri au promovat examenul de medic specialist. Iată că în mai puțin de un an în sistem puteau să intre aproximativ 5.000 de medici specialiști. Având în vedere că în această perioadă posturile au fost blocate și au fost libere doar acele concursuri care se organizau pentru posturi unice în structurile respective, mulți dintre acești medici specialiști s-au îndreptat către mediul privat.

​Nu cred că neapărat numărul de medici la nivelul țării este deficitar, problema o reprezintă distribuția inegală a medicilor în sistem. Și deși ne-am aștepta ca în București, spre exemplu, unde este un număr foarte mare de medici, să fie totul asigurat, să știți că dacă mă uit la unele specialități, cum ar fi spre exemplu radiologia, e foarte dificil să găsești medici radiologi care să poată să asigure gărzi în sistemul public, în sistemul de stat”.

​Prof. Poiană este de părere că medicii vor alege să lucreze și în zonele unde sunt spitale mai mici dacă găsesc acolo infrastructură dar și echipă medicală bine închegată.

“În primul rând am înțeles că această scoatere la concurs a posturilor se va face etapizat și în funcție de resursele financiare ale ordonatorilor. Dar eu aș spune ceva: cel puțin în zonele unde sunt spitale mai mici, în zonele unde, dincolo de nevoia de infrastructură, este și nevoia de echipă, medicii vor merge să lucreze în aceste zone în momentul în care vor fi asigurate mai multe lucruri.

​Adică tânărul medic, în momentul în care merge într-o asemenea zonă, are nevoie de câteva elemente de bază: are nevoie de infrastructură, are nevoie de echipă medicală. Nu mai suntem în perioada în care sau în anii în care să poți să faci medicină de unul singur. La ora actuală medicina de performanță și o îngrijire la standardele de care este nevoie la ora actuală nu se poate face decât într-o echipă medicală, o echipă medicală complexă.

​Dar dincolo de asta, tinerii noștri au nevoie fiecare din ei de mai mult decât atât: au nevoie de niște condiții de viață, au nevoie de un ajutor la început de drum (de locuință, de transport), au nevoie de loc de muncă pentru soț/soție, au nevoie de școală pentru copii. Ori toate aceste lucruri nu se pot realiza decât prin intervenția și prin implicarea și a autorităților locale”.