SUA aprobă vânzarea „Gazprom România” către doi antreprenori români. Ce condiții a impus OFAC pentru banii din tranzacție

SUA aprobă vânzarea „Gazprom România” către doi antreprenori români. Ce condiții a impus OFAC pentru banii din tranzacție

SUA aprobă vânzarea „Gazprom România” către doi antreprenori români. Ce condiții a impus OFAC pentru banii din tranzacție

SUA aprobă vânzarea „Gazprom România” către doi antreprenori români. Ce condiții a impus OFAC pentru banii din tranzacție

Potrivit datelor Profit.ro, Statele Unite au aprobat preluarea NIS Petrol, companie cunoscută pe piața românească drept „Gazprom România”, de către oamenii de afaceri Adrian Crețoiu și Iulian Stanciu, fost șef al eMAG. Firma, care deține lanțul de benzinării Gazprom, este filiala locală a grupului sârb Naftna Industrija Srbije (NIS), controlat în continuare indirect de Rusia, prin Gazprom și Gazpromneft. Avizul a venit printr-o licență specială emisă de Trezoreria americană.

 

Licența emisă de Trezoreria SUA

Profit.ro a anunțat tranzacția luna trecută, iar acum aceasta a primit avizul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), structură a Departamentului Trezoreriei SUA.

Prin licența specială acordată de OFAC poate fi vândută atât filiala din Bulgaria, cât și cea din România a NIS, cea mai mare companie petrolieră din Serbia. Filiala de la Sofia, NIS Petrol EOOD, urmează să treacă în proprietatea firmei bulgare Uni Energy OOD. NIS Petrol SRL din București va ajunge, la rândul ei, la Argenta SRL, o companie românească de construcții metalice.

Beneficiarii reali finali ai acesteia sunt Adrian Crețoiu, cu 60%, și Iulian Stanciu, cu 40%.

Afacerile celor doi antreprenori

Conform aceleiași surse, Crețoiu și Stanciu au preluat Argenta SRL anul trecut. Cei doi controlează și Foraj Sonde Videle, firmă care a cumpărat luna trecută Raffles Energy.

Aceasta din urmă este un holding britanic care deține integral două companii românești din sectorul energetic, Raffles Energy SRL și Zenith Resources SRL, active mai ales pe segmentul gazelor naturale și al producției de electricitate.

Banii din vânzare, sub control american

Conform condițiilor stabilite de OFAC, sumele încasate din cele două vânzări vor intra într-un cont blocat și purtător de dobândă, pe numele NIS, la o instituție financiară americană.

Banii nu pot ajunge la persoane sau firme aflate sub sancțiuni americane. Pentru ca fondurile să fie returnate într-un cont din Rusia este nevoie de o autorizație separată.

Avizul se limitează strict la cele două tranzacții și nu ridică sancțiunile americane împotriva NIS. Nici nu îi dă companiei dreptul să folosească liber banii obținuți.

Calendarul licenței

Cererea pentru licență a fost depusă de NIS pe 11 februarie 2026. Ulterior, compania a completat dosarul cu documente suplimentare, ultima dată pe 9 noiembrie, potrivit Insajder.

Licența expiră la 31 mai 2027. Ea își poate înceta efectele mai devreme doar dacă este revocată sau dacă tranzacțiile se încheie înainte de acest termen.

Retragerea NIS de pe piețele din regiune

Aflată sub sancțiuni economice americane din cauza controlului rusesc, NIS își cedează și afacerile din Bulgaria. Anul trecut, compania sârbă a confirmat oficial informațiile Profit.ro potrivit cărora analiza ieșirea de pe piața românească.

Ea a pus această intenție pe seama dificultăților cu care se confruntau operațiunile sale în aceste piețe. NIS lua atunci în calcul plecarea din România în cazul în care problemele s-ar fi menținut sau agravat. Printre variantele evaluate se afla vânzarea totală sau parțială a activelor.

Avizul Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune privind preluarea NIS Petrol. Autoritatea a constatat că activitățile părților nu se suprapun pe orizontală. Operațiunea poate fi privită însă ca o integrare verticală. Dacă părțile care cumpără prestează servicii în amonte, NIS Petrol se situează în aval, pe piața dezvoltării, producției și comercializării țițeiului brut.

Pe baza datelor transmise de părțile notificatoare, cota de piață a fiecăreia rămâne sub pragul de 30% fixat de Regulamentul privind concentrările economice, așa că tranzacția nu creează piețe afectate.

Prin urmare, arată decizia, operațiunea nu pune obstacole semnificative concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau întărirea unei poziții dominante în România, în sensul articolului 11 din Legea concurenței.

„În aceste condiții, deși operațiunea de concentrare economică notificată cade sub incidența Legii concurenței, nu prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal”, se arată în decizia Consiliului Concurenței.

Citește și: Gazprom vs UE: proces pentru gazul rusesc

 

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.