Sfatul lui Theodor Stolojan pentru PNL e să nu depună moțiune de cenzură și să nu subestimeze PSD / Spune despre Nicușor Dan că nu avea de ales / Ce rol crede că i se potrivește lui Ilie Bolojan

Theodor Bolojan îi lăudă pe Alexandru Rogobete și Marian Neacșu și spune că Guvernul Niculescu se va descurca bine. Despre Nicușor Dan spune că „lumea dacă ar citi Constituția l-ar înțelege mai bine”.

Alina Manolache - Redactor-șef
Sfatul lui Theodor Stolojan pentru PNL e să nu depună moțiune de cenzură și să nu subestimeze PSD / Spune despre Nicușor Dan că nu avea de ales / Ce rol crede că i se potrivește lui Ilie Bolojan

FOTO: Theodor Stolojan / Facebook

Theodor Bolojan îi lăudă pe Alexandru Rogobete și Marian Neacșu și spune că Guvernul Niculescu se va descurca bine. Despre Nicușor Dan spune că „lumea dacă ar citi Constituția l-ar înțelege mai bine”.

Theodor Stolojan a lăudat, într-un interviu pentru Cotidianul, prestația Guvernului Niculescu, mai ales pe cea a lui Alexandru Rogobete, Alexandru Nazare și Marian Neacșu, dar și pe cea a premierului Luca Niculescu. A dezvăluit că, într-o ședință de partid, i-a sfătuit pe colegii liberali să nu subestimeze PSD și acest guvern și să nu depună moțiune de cenzură. Despre acțiunile lui Nicușor Dan spune că „nu a avut încotro”. Cum a răspuns la întrebarea dacă Ilie Bolojan e mai bun ca premier sau ca președinte, în rândurile de mai jos. Fostul președinte al PNL a vorbit și despre starea economiei și banii de la buget pentru pensii și salarii. Dar și despre un fenomen care e precum „termintele care mănâncă lemnul”. 

Cotidianul: Aș vrea să începem cu starea economiei din România în acest moment și cu perspectiva dumneavoastră legată de noul Guvern. Din primele acțiuni, credeți că va acționa responsabil pentru menținerea sub control a deficitului? Fac bine ce fac în acest moment membrii Guvernului?

Theodor Stolojan: Da, eu cred că da, pentru că există prezumția asta deocamdată că vor acționa responsabil și argumentele mele sunt următoarele: au un ministru de Finanțe foarte bun, pe domnul Nazare.

Punctul meu de vedere este că Guvernul va fi responsabil pentru că are un ministru de Finanțe foarte bun și care nu-și va sacrifica credibilitatea pe care a dobândit-o până acum pentru a face pe plac unor propuneri iresponsabile ale unora sau altora.

Apoi, ați văzut că două doamne care au lucrat direct cu premierul Bolojan – doamna Dogioiu și doamna Gheorghiu – spun că domnul vicepremier Neacșu este un om care cunoaște în detaliu administrația publică din România, procedurile. Și iarăși, dacă este așa … Și nu văd de ce să nu le cred pe cele două doamne, repet, care au lucrat direct cu premierul Bolojan și care afirmă că domnul Neacșu este cel care în PSD știe foarte bine despre ce este vorba la ora actuală în administrația publică din România. Deci înclin să cred că domnul Nazare va avea un partener serios de dialog și susținere din partea viceprim-ministrului Neacșu.

Apoi, nu știu ce părere au alții, dar eu întotdeauna am citit cu mare interes și am învățat multe din luările de poziție ale domnului Chisăliță, care-i ministrul Energiei în prezent. 

Gestul împotriva lui Alexandru Rogobete cu care Theodor Stolojan nu e de acord

Theodor Stolojan: Apoi, am văzut că mulți îl critică pe domnul Rogobete, chiar USR-ul cu PNL-ul au și depus o moțiune simplă. 

Eu, dacă mă întrebați pe mine, nu-s de acord cu acest act și vă spun și de ce. Este primul ministru de Sănătate care încearcă să schimbe ceva în mod real într-un sistem de sănătate publică osificat încă dinainte de ’89. 

Nu mi-am imaginat, habar n-aveam că medicii rezidenți din România când fac ore de gardă nu sunt plătiți. Păi ăștia sunt sclavi în sistemul de sănătate publică din România? 

Deci domnul ministru Rogobete iată că a venit și propune ca medicii rezidenți care fac gărzi să fie plătiți pentru orele de gardă. Mai mult, dacă fac mai multe ore de gardă decât e normal, nu știu ce înseamnă normal, să fie plătiți, ca să zic așa, cu o plată pe oră mai mare. 

De ce? Pentru că știm foarte bine în unele domenii se trage tare pe medicii rezidenți să facă multe ore de gardă. Deci se pune presiune pe ei să facă multe ore de gardă, pe de altă parte nu-i plătim pentru orele de gardă.

Theodor Stolojan propune sistem de asigurări privat, în paralel cu cel public

Pe urmă, o măsură care a fost respinsă de fostul președinte al Casei Naționale a Asigurărilor, propusă de Rogobete când era ministru în Guvernul Bolojan, și anume să avem și un sistem de asigurări de sănătate privat, în paralel cu sistemul public care să rămână, de exemplu, pentru funcționarii publici, pentru pensionari. Mi se pare o măsură foarte bună. 

Eu am pledat întotdeauna pentru acest gen de reformă care să deschidă piața asigurărilor medicale în România, să ajungem la asigurările de sănătate să plătești cum plătești la mașină: o sumă care e calculată după anumite nevoi, istoric, principii foarte clare. 

Sunt firmele de asigurări, își fac calcule probabilistice ținând seama de structura maladiilor din România, de costul real al serviciilor medicale și care urmăresc omul sănătos, nu numai omul bolnav. Ori dacă ai o singură casă, o singură casă de asigurări care are milioane de asigurați, e foarte complicat să-i urmărești când sunt sănătoși, să vezi ce stil de viață au și așa mai departe.

Theodor Stolojan, despre lecția de la Banca Mondială: M-au trimis cu un șut în fund

Îmi amintesc când am intrat la Banca Mondială: mi-au pus în brațe cărțulia cu asigurări de sănătate. După o lună m-au trimis să-mi fac vizita medicală și eu, obișnuit din România, n-am făcut nimic, și după alte două luni mi-au spus: 

„Domnule, n-ai făcut vizita medicală pe care o acoperim complet. Pentru noi sunteți un risc necunoscut și dacă n-o faceți în următoarele 30 de zile, vă mărim prima de asigurare.” 

Și m-au trimis cu un șut în fund imediat și am făcut vizita medicală care însemna analize și, mă rog, ce aveau ei acolo preventiv, nu?

„E un sistem împietrit, înțepenit dinainte de ’89”

Sigur că avem și noi o divergență, ca să spunem așa, cu PSD-ul. Problema unor spitale mici care pur și simplu nu fac îngrijirea sănătății, ele plătesc salarii. Și aici ideea e până la urmă să concentrezi îngrijirea sănătății în unități spitalicești care pot face cu adevărat îngrijirea sănătății, au cadre așa medicale, au aparatură. 

Și sigur, aici PSD-ul are altă gândire că pot să rămână spitale mici peste tot, mă rog, să nu lase nicio comunitate descoperită, chiar așa cu trei pacienți pe lună. 

Dar, repet, e primul ministru al Sănătății care încearcă să schimbe ceva în acest sistem împietrit, înțepenit dinainte de ’89, care efectiv nu funcționează. Spuneți-mi și mie: ce legătură este între cota de 10% pe care o plătim din salarii, mai nou din pensii mai mari de 3.000 de lei și costul real al serviciilor de sănătate pe care sectorul trebuie să le asigure celor care sigur au ghinionul să se îmbolnăvească? Nu e nicio legătură.

Primă de asigurare medicală pe modelul RCA și CASCO

Legătura ar putea fi în momentul în care societățile de asigurare, ținând seama de probabilitatea și frecvența maladiilor care există în România – sunt calcule statistice – se știe exact câte cazuri de cancer avem, câte cazuri de, știu eu, fel de fel de boli și care-i costul real al îngrijirii medicale. 

Să avem o primă de asigurare medicală, așa cum plătim la mașini. O primă de asigurare obligatorie. Dacă vrem, facem și un CASCO, nu, care este benevol. La fel și aici putem proceda. 

Ce facem cu cei care nu pot plăti? 

Și sigur, argumentul care mi s-a adus mie tot timpul împotriva acestei gândiri e: ce facem cu cei care nu pot plăti? Pe cei care nu pot plăti îi ajutăm, statul, că de-aia facem redistribuire de venituri de la cei care au venituri mai multe și-i ajutăm pe cei care nu au posibilitatea de a plăti prima de asigurare de sănătate.

Pe urmă am văzut că noua președintă interimară a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a ieșit și, pe bună dreptate, ieri a spus următorul lucru: 

„Domnule, avem vreo 3 milioane care nu plătesc contribuții de asigurări de sănătate, dar care sunt asigurați medical.” 

Vă dau un exemplu: când am intrat în Banca Mondială și mi-au pus în brațe cărțulia cu asigurarea medicală, mi-au spus clar: „Te asiguri doar dumneata, asta-i suma lunară. Vrei soția care nu lucrează, asta-i suma. Vrei soția și copiii, asta-i suma” și așa mai departe. Lucrurile nu sunt puse pe fundamente economice în România. 

„Nu e venit de pe stradă și a fost pus acolo prim-ministru”

Cotidianul: Cum vi se pare prestația primului-ministru. Vă dau și un context actual. Marian Neacșu a primit atribuții: coordonează 15  ministere. Pare că e adevăratul premier, așa vuiește toată social media. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile?

Theodor Stolojan: Auziți, deci pe mine nu mă interesează cum vuiește lumea. Pentru domnul Niculescu – primul-ministru, da? -, el are o imagine de ansamblu asupra societății românești, nu numai asupra economiei, pentru că a coordonat întreaga activitate a României pentru a accede în OECD, da? Bun. 

Deci el e în cunoștință de cauză despre problemele României, despre reformele care s-au făcut și care trebuie făcute în continuare. Și eu n-am auzit până acum ca cineva să-l atace pe probleme de integritate sau altele asemenea.

Cu alte cuvinte ce încerc să vă spun este că și primul-ministru, după părerea mea, este bine intenționat și nu e venit de pe stradă și pus acolo prim-ministru; e un om care are această privire de ansamblu asupra României, nu numai pe probleme economice, ci și pe celelalte probleme.

Theodor Stolojan a sfătuit PNL să nu subestimeze Guvernul Niculescu

Ca să tragem o concluzie, asta nu înseamnă că totul va fi bine. Dar, la ultima ședință de Birou Politic Permanent al Partidului Național Liberal, eu, ca fost președinte, i-am rugat pe colegii mei să nu subestimeze activitatea acestui Guvern sau PSD-ul, care deține cele mai multe ministere sau câte deține, 10 ministere sau câte deține din acest Guvern.

Cotidianul: Și care a fost răspunsul colegilor? Au înțeles mesajul dumneavoastră?

Theodor Stolojan: Nu știu dacă au înțeles sau nu, dar sigur PNL-ul are lucruri de făcut în opoziție. E partid de opoziție într-o situație total atipică, ca să spun așa. Dar ce mă interesează pe mine e să nu subestimeze acest Guvern. Unu la mână. 

Stolojan: PNL nu trebuie să depună moțiune de cenzură în primăvară

Doi la mână, ideea că putem face o moțiune de cenzură pe care s-o susțină bineînțeles și AUR-ul, că fără el nu cred că avem voturile noi, și USR-ul este o idee proastă. 

De ce? Pentru că până la sfârșitul anului viitor, 2027… Deci în primul rând noi ne-am angajat că șase luni de zile nu încercăm nicio moțiune de cenzură, da? Iar eu nu am absolut niciun argument acum să cred că Guvernul o va lua razna în așa fel încât să ne determine pe noi să încălcăm acest angajament.

Deja domnul Nazare a anunțat cifra de deficit pe anul viitor de 5% din produsul intern brut, coborând de la 6,2. Deci până la urmă Guvernul trebuie să facă acum a doua rectificare bugetară până la sfârșitul lui noiembrie, deci foarte curând, după care sigur trebuie să iasă cu proiectul de buget pe anul viitor care să se încadreze în 5% deficit. 

Și dacă mă întrebați pe mine, am făcut câteva calcule pentru că avem o prognoză despre ce se întâmplă cu produsul intern brut pe anul viitor: avem o creștere mică reală, dar din păcate avem o inflație mai mare decât cea pe care o gândea Banca Națională a României. 

Guvernul Niculescu va avea bani să crească pensiile și salariile 

În consecință, vom avea o creștere nominală a produsului intern brut de vreo destul de mare – vorbesc creștere nominală, da? 

Și am făcut un calcul: practic bugetul va avea la dispoziție undeva la vreo 40 de miliarde de lei, din care sigur că va putea să dea și o creștere de pensii și o anumită creștere de salarii în sectorul public. Rămânând să se încadreze în acel deficit de 5% din produsul intern brut, care va însemna undeva vreo 111 miliarde de lei față de 130 de miliarde de lei cât e prevăzut acest an.

Theodor Stolojan: „Ne vom prezenta iarăși cu ceva supt din degete”

Pe urmă, anul viitor, dacă trec cele șase luni în care noi spuneam că nu introducem nicio moțiune de cenzură, pe urmă ar fi iresponsabil din partea noastră să introducem o moțiune de cenzură. 

De ce? Pentru că până la sfârșitul anului 2027 acest Guvern al României, Guvernul României trebuie să prezinte Comisiei Europene gândirea sa cu privire la noul program financiar 2028–2034, unde se schimbă foarte multe lucruri. În sensul că va fi ca un fel de PNRR. Nu mai va fi ca până acuma: îți dau banii și faci tu plăți la hectar fără să te mai întrebe nimeni nimic, ci va fi de genul PNRR-ului, adică reforme, jaloane, le îndeplinești, vin banii.

Cine va face acest lucru dacă noi dărâmăm un guvern undeva, să zicem, prin martie anul viitor? Cine va lucra? Ați văzut cât durează fie să faci un nou guvern sau să faci alegeri anticipate. Nu-i de joacă. Ne vom prezenta iarăși cu ceva supt din degete, vom spune iară că s-a prezentat și s-a negociat cu Comisia o serie de măsuri care au fost gândite prost și așa mai departe. 

„Domnule, numai noi suntem buni și ei nu sunt buni.”

Ați văzut cum a fost cu PNRR-ul: a trebuit regândit, renegociat de nu știu câte ori și așa mai departe. Deci, după părerea mea, acest Guvern va funcționa până la capăt. Sigur, asta nu înseamnă că nu pot să se întâmple, știu eu, niște chestii cu totul neprevăzute, dar logica spune altceva. Important e ca PNL-ul și USR-ul să nu subestimeze acest guvern și PSD-ul din acest Guvern pe ideea că: „Domnule, numai noi suntem buni și ei nu sunt buni.”

Vreau un singur lucru să punctez despre ce se întâmplă în economie. Ați văzut că avem semne de redresare, da? Timide, mici, să sperăm că se mențin în continuare. 

România nu are numai problema de deficit bugetar foarte mare pe care ne chinuim s-o rezolvăm până în 2031, să ajungem undeva la 3%, puțin sub 3%. Și cred că și politicienii, mai ales, dar și toți românii au învățat că a corecta un dezechilibru creat e mult mai dureros decât a încerca să menții echilibrul în limitele agreate de piețele financiare, agreate de nivelul dobânzilor.

Deci lecția asta noi am parcurs-o de nenumărate ori și n-am vrut să învățăm niciodată. Poate că acum învățăm. Și anume, repet: a corecta un dezechilibru cum e cel bugetar la ora actuală e mult mai greu, mult mai dureros decât a menține echilibrul în limitele dorite, da?

„E un paradox al economiei românești”

Și al doilea lucru: România nu are numai o problemă de corectare a deficitului. De ce vă spun acest lucru? Pentru că, începând din anul 2021, noi asistăm la un fenomen care e îngrijorător, și anume pierderea de competitivitate a economiei românești, care nu-i legată numai de deficitul bugetar. 

Dacă în 2021 aveam o creștere a produsului intern brut de 5,6%, am ajuns la 0,7% pe 2025 și am văzut că pe 2026 prognozele sunt -0,4 – n-o fi -0,4, o fi -0,3, n-o fi -0,3, o fi poate 0 sau în sfârșit. 

Deci avem clar o scădere a ritmului de creștere a produsului intern brut începând din 2021, și nu de la mijlocul anului 2025 când a început aplicarea măsurilor de austeritate, creșterea TVA-ului etc., etc. 

În timp ce investițiile publice au crescut de la 5% din produsul intern brut în 2021 la 7,2% în 2025 și la peste 8% în 2026. Ori această evoluție e contrară tuturor teoriilor economice. E un paradox, dacă vreți, al economiei românești.

Cotidianul: Dar vă explicați?

Theodor Stolojan: Da, există explicații foarte serioase aicea, din păcate foarte puțin acceptate în presa românească și în analiști. 

Discutăm de calitatea investițiilor, dar mai ales discutăm de sistemele de alocare a resurselor în România, fie că sunt resurse financiare, resurse materiale, resurse valutare, resurse de forță de muncă, care sunt extrem de deficitare, de ineficiente. 

Theodor Stolojan: „Corupția la nivel mic se prezintă ca termitele”

România ar putea câștiga enorm și are rezerve enorme dacă îmbunătățește aceste sisteme. Și vă dau ce înseamnă asta. Păi în primul rând discutăm de evaziunea fiscală, da? Ați văzut, corupția e pe primul loc. O să spuneți că s-a plictisit lumea de corupție, s-o fi plictisit.

Cotidianul: Mai degrabă politicienii încearcă să o evite.

Theodor Stolojan: Avem corupția la nivel înalt și ați văzut ultima strigare cu motorina de pe la Oil Terminal și… prezumție de nevinovăție, dar s-a anunțat în presă, sunt anchetați nu știu câți acolo, e vorba de milioane și milioane acolo, nu e vorba de nu știu ce. 

Și avem în special corupția la nivel mic care se prezintă ca termitele. La lași, mănâncă un lemn până dispare lemnul. Și eu am făcut un experiment interesant: am urmărit doar o zi, doar o zi, ce apare în presă despre corupția la nivel mic. 

Și vă reamintesc așa: era parcă pe 5 noiembrie când făceam exercițiul ăsta. Nu știu câte persoane au falsificat documente și au obținut vreo 14 milioane parcă indemnizații pentru copii când n-aveau dreptul. 

O contabilă de la o școală a luat și ea 400.000 de lei și și-a băgat în cont, da? 

Un primar cică ar fi luat de la rezerva bugetului de stat nu mai știu cât, tot așa câteva sute de mii de lei să repare un pod care n-a suferit nicio stricăciune. 

Sunt zeci de mii de asemenea chestiuni mărunte. Sigur, sistemele ineficiente de alocare a resurselor nu înseamnă numai evaziune, corupție. Înseamnă să dai drumul la investiții și să n-ai asigurate resursele financiare. Și sigur aicea în primul rând primarii sunt de vină, dar nu numai ei, pentru că dau drumul la investiții să arate: „Uite, am pornit investiția”. Pe urmă se opresc și în loc de o cheltuială productivă devine o cheltuială neproductivă. Și așa mai departe. Deci avem rezerve mari, mari de tot, dacă îmbunătățim sistemul de alocare a resurselor.

„Suntem de râsul lumii”

Nu știu dacă ați reținut: la un moment dat când era Bolojan prim-ministru spunea că primăriile au avut peste tot în țară 20 de miliarde pentru proiecte și ei au angajat proiecte pentru 40 de miliarde. 

Dacă asta se întâmplă într-o țară care zice că are ordine în finanțele publice, suntem de râsul lumii. Îi poți înțelege pe cei care fac chestia asta, dar produc o risipă uriașă de resurse: resurse financiare, resurse materiale. 

Încep lucrări, bagă ciment în ele, bagă fier-beton și rămân acolo și zac ani de zile până când se mai găsesc bani, se termină.

Stolojan: PNL ar fi bine să facă alegeri în filiale

Cotidianul: V-aș întreba acum și despre starea din PNL din acest moment. Încă sunt tensiuni între acea aripă care s-a format, conservatoare sau liberal-conservatoare, cum vor să se numească, și domnul Bolojan. Ce viitor îi vedeți domnului Bolojan? Va reuși să țină partidul? Va fi prezidențiabilul PNL sau mai degrabă are alură de premier? Cum îl vedeți pe domnul Bolojan? Pentru că acum totul se învârte în jurul dumnealui, inclusiv acea alianță cu USR care se tot discută.

Theodor Stolojan:  E o situație atipică. De ce spun că e o situație atipică? Pentru că, în mod normal, un partid politic care pierde alegerile, conducerea partidului își pune mandatul pe masă, se fac noi alegeri etc., o ia de la capăt, e în opoziție. 

Ori PNL-ul în ce situație este? A fost la guvernare într-o coaliție. Un partener de guvernare din coaliție n-a mai fost mulțumit cu coaliția cum funcționa și despre ce era vorba, nu stăm aici să spunem ce s-a întâmplat, cine pe cine. 

PSD-ul a pus la pământ Guvernul cu sprijinul AUR-ului. Bun. PNL-ul cu o largă majoritate a hotărât să nu mai participe la guvernare cu PSD-ul. Cu AUR-ul nu putea. Deci a fost o decizie a partidului să nu mai participe la guvernare. 

În mod normal conducerea PNL-ului trebuie să-și ducă acuma mandatul până la capăt. Vor fi alegeri în 2028 și vom vedea după alegerile respective unde se situează PNL-ul. 

Credința Partidului Național Liberal este că au procedat bine salvând România, dând o șansă formării unui guvern, pentru că altfel într-adevăr era o situație destul de complicată pentru România dacă nu aveam un guvern care să poată face rectificări. Ați văzut ce probleme sunt și așa mai departe.

Dar, pe de altă parte, în partid s-au creat o serie de nemulțumiri în sensul că sunt foarte multe organizații care au președinți interimari, deci nu aleși, ci numiți de sus în jos. 

De ce? Pentru că la un moment dat noi am spus așa și s-a luat o hotărâre în partid, și anume că cine are rezultate slabe la ultimele alegeri să-și depună mandatele, se numesc niște conduceri interimare, pe perioadă până când se fac alegeri. 

Ori aicea s-a întârziat și sigur că sunt nemulțumiri și de aceea ați văzut că și Tișe, și Thuma, și alții cer să se facă aceste alegeri de jos în sus. Sigur că deocamdată nu s-a luat o decizie în acest sens și atunci au apărut aceste nemulțumiri. 

Dar repet, situația este atipică: pe de o parte PNL-ul nu a pierdut alegerile, ci a fost scos de la guvernare cu o moțiune de cenzură. Pe de altă parte PNL-ul a hotărât să nu mai participe la guvernare cu PSD-ul, ori cu AUR nu poate participa și cu alții nu au numărul de voturi. Pe de altă parte avem mult prea multe organizații ale partidului care au conduceri interimare.

Cotidianul: Ar trebui făcute alegeri înțeleg de la dumneavoastră. Ar trebui aplanat conflictul ăsta prin alegeri în filiale?

Theodor Stolojan: Da, cred că este soluția care până la urmă trebuie aplicată pentru că s-ar putea să calmeze lucrurile în partid. 

Ați văzut, s-a ajuns la situații pur și simplu total neobișnuite în care membri ai partidului dau în judecată partidul. Am făcut un congres care l-a reconfirmat pe domnul Bolojan președinte al PNL-ului, dar din câte am înțeles eu cei care au dat în judecată au câștigat în sensul că hotărârile congresului nu sunt valide. Deci e o situație care sigur a născut tensiuni și trebuie pusă puțină rânduială, ca să zic așa, în PNL.

„Îl văd pe Bolojan ca politicianul cu cea mai bună reputație”

Cotidianul: Dar îl vedeți pe domnul Bolojan ca fiind locomotiva care să ducă PNL la un scor bun și să fie eventual prezidențiabilul PNL?

Theodor Stolojan: Sigur că eu îl văd pe Bolojan ca omul, politicianul cu cea mai bună reputație în partid și în afara partidului la ora actuală și din punctul meu de vedere este cel care poate… Experiența lui e în primul rând de guvernare. 

Evident poate să facă față foarte bine și ca președinte al României, dacă PNL-ul și cu USR-ul nu au o variantă mai bună pentru președinte. Dar calitățile principale ale domnului Bolojan sunt legate de administrația publică, de guvernare. 

Are deja experiența un an și mai bine de guvernare, știe ce probleme sunt în toate sistemele mari publice de administrație din România: sănătate, educație. 

Uite, îmi amintesc de ce spunea profesorul Miclea despre sistemul de educație, absurditatea sistemului de educație din România care în loc să reducă diferențele sociale între copii le amplifică la ora actuală, ceea ce e cu totul absurd.

Theodor Stolojan:„PNL și USR nu au încotro”. Exemplu Alianței D.A.

Cotidianul: Credeți că PNL și USR se vor putea înțelege? Pentru că pare că, dincolo de discursurile oficiale, sunt multe lucruri care despart cele două partide. Oare este doar o impresie?

Theodor Stolojan: Nu, n-au încotro. N-au încotro. Dacă vor să facă ceva trebuie să se înțeleagă, să facă o platformă politică. Vor găsi formula. Aduceți-vă aminte de Alianța D.A., care s-a făcut la vremea respectivă între PNL și PDL. 

S-a făcut pentru că eu, ca președinte al PNL-ului, și Băsescu, ca președinte al PDL-ului, am înțeles la vremea respectivă ce pericol era dacă se continua politica de până atunci. Și am trecut peste toate orgoliile care existau în fiecare dintre partide și am făcut acea alianță și până la urmă alianța a reușit să câștige la limită alegerile, să dea un președinte, să dea un premier, pe Tăriceanu.

„Lumea dacă ar citi Constituția l-ar înțelege mai bine pe Nicușor Dan”

Cotidianul: Ce credeți despre prestația lui Nicușor Dan din ultimul an și mai ales după ultima conferință de presă, după care a fost foarte multă rumoare? Se descurcă bine președintele sau greșește flagrant?

Theodor Stolojan: Eu cred că lumea dacă ar citi Constituția l-ar înțelege mai bine pe președintele Nicușor Dan. Din păcate în România așteptările de la un președinte sunt mult mai mari decât cele pe care dânsul le poate îndeplini în conformitate cu Constituția. 

Am văzut și supărările colegilor mei. Sigur că domnul președinte putea să iasă la vremea respectivă să susțină continuarea coaliției care exista, altceva nu putea, că el nu poate să acționeze în Parlament, potrivit Constituției, dar putea da un mesaj mai puternic de susținere. Dar, după părerea mea, Nicușor Dan rămâne în limitele Constituției, iar lumea așteaptă de la el mult mai multe decât îi permite Constituția.

„N-a avut soluție” 

Cotidianul: Nu vi s-a părut nicio apropiere a lui Nicușor Dan de PSD?

Theodor Stolojan: N-a avut soluție. Deci Nicușor Dan nu a avut altă soluție la dispoziție. Și așa e un miracol că s-a ajuns la acest Guvern și nu am ajuns până la urmă la alegeri anticipate, care ar fi dat cred toată situația economică peste cap, pentru că ne-am fi întins foarte mult cu ele. 

Ați văzut că erau sectoare întregi bugetare care nu mai puteau continua să funcționeze. Nu cred că a avut altă soluție atât timp cât partidele s-au așezat fiecare în câte un colț al ringului cu liniile roșii scrise, cum spunea presa.

„Uneori la supărare se declară multe”

Cotidianul: Înțeleg, dar aversiunea pentru Ilie Bolojan dumneavoastră ați observat-o? Se tot discută despre faptul că este o vendetă personală aproape la adresa lui Ilie Bolojan.

Theodor Stolojan: Eu nu pot să vă spun aicea, n-am urmărit asta. Domnul Bolojan de câte ori a fost întrebat a spus că el a colaborat instituțional cu președintele României. 

Eu nu l-am auzit pe domnul Bolojan să se plângă de o anumită de un anumit comportament al președintelui României. Domnul Bolojan asta a declarat public, eu nu am alte informații în acest domeniu. Sigur știu ce au declarat o serie de colegi ai mei, dar uneori la supărare se declară multe.

„Sunt ca termitele, ca termitele care se apucă și devorează un lemn de nu mai rămâne nimic din el”

Cotidianul: Am înțeles. Vă mulțumesc foarte mult. 

Theodor Stolojan: Deci nu uitați: România are rezerve serioase de creștere economică dacă reușește să îmbunătățească sistemele de alocare a resurselor. 

Și v-am dat câteva exemple despre ce vorbim: despre evaziune, despre corupția mare, corupția mică, păcătoasă, multă, zeci de mii. Sunt ca termitele, ca termitele care se apucă și devorează un lemn de nu mai rămâne nimic din el.

Marian Neacșu a primit oficial atribuțiile. De ce se ocupă și cine conduce de fapt Guvernul

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.