De la Gabriel Oprea la Victor Ponta, de la UNPR la UPR: cum funcționează „partidele balama” și cine se poate folosi de ele

Formarea UPR

Grupul parlamentar „Uniți pentru România”, de la Camera Deputaților, a luat naștere în primăvara anului 2026, prin schimbarea denumirii oficiale a grupului Partidului Oamenilor Tineri (POT).

Deputatul Răzvan Mirel Chiriță a anunțat în plen, la început de februarie 2026, că 19 deputați inițial aleși pe listele POT au decis să continue activitatea sub numele „Uniți pentru România”, gest formalizat ulterior prin aprobarea Biroului permanent al Camerei, fat care a provocat un conflict cu lidera Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă.

Nucleul inițial al grupului era format aproape integral din deputați aleși pe listele Partidului Oamenilor Tineri în alegerile parlamentare din 2024, însă mai târziu grupul a atras și parlamentari proveniți din alte formațiuni. Doi deputați au venit de SOS România, Raisa Enachi și Mariana Vârgă.

Într-un final, acestui val de migrații politice s‑a alăturat și Victor Ponta, ales deputat de Dâmbovița pe lista PSD, care a părăsit grupul parlamentar al social-democraților înaintea alegerilor prezidențiale.

Ponta a venit în Uniți pentru România în iunie 2026, iar de atunci, grupul parlamentar a devenit „embrionul” noului său partid. 

De altfel, fostul premier a vorbit despre intenția de a „construi un partid în jurul grupului parlamentar Uniți pentru România”, cu un mesaj de reorientare „românească pro‑UE și pro‑NATO”.

În prezent, Uniți pentru România are 17 parlamentari, iar acest număr este unul care poate face diferența atât în cazul unui vot de învestitură, cât și în cazul unei moțiuni de cenzură.

Uniți pentru România, un nou partid balama

În momentul de față, „Uniți pentru România” pare bine poziționat pentru a constitui un nou „partid balama” în Parlamentul României, în contextul unei matematici parlamentare și așa destul de complicată. 

Grupul parlamentar al lui Ponta poate juca un rol decisiv inclusiv în învestirea viitorului Guvern și să devină relevant politic.

România nu a dus lipsă de „partide balama”, cele mai recente exemple fiind Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), ALDE, condus de Călin Popescu-Tăriceanu, dar și Pro România, partidul condus chiar de actualul lider Uniți pentru România, Victor Ponta.

Profesorul Cristian Pîrvulescu argumentează pentru Cotidianul.ro că UPR-ul a luat naștere într-un context diferit de cel în care a apărut UNPR, dar ideea de la care pleacă este aceeași.

„UNPR-ul a apărut, și cred că ideea este aceeași, din ruinele PSD-ului, într-un context foarte favorabil, în 2009. Și-a asigurat trei ani de guvernare. Nu este același context. Sigur, va fi un partid parlamentar care va avea oarecare dificultăți. Rolul lui este să contreze și AUR.”, explică politologul.

Acesta consideră că Victor Ponta și George Simion încearcă pe cât posibil să se menajeze, dar „vor intra în coliziune” pentru că vor avea același tip de electorat. 

„UPR nu este un partid parlamentar”

Profesorul universitar spune că Victor Ponta va încerca să folosească atât „rețelele lui”, cât și eventualele „rețele de simpatizanți din interiorul PSD”. „Știți, e foarte greu să convingi niște oameni să plece de la un partid care e la guvernare, iar până la alegeri mai sunt foarte mult lucruri”

Cristian Pîrvulescu consideră că Uniți pentru România nu este un „partid parlamentar„ în adevăratul sens al cuvântului, astfel că nu înțelege de ce președintele Nicușor Dan i-a chemat la negocierile pentru guvern.

„Partidele parlamentare sunt partide care au intrat în Parlament. Acesta un partid care a fost creat în Parlament, în special pe ruinele SOS și POT.”, explică profesorul.

Importanța UPR este evidentă, iar decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA spune că Nicușor Dan i-a chemat la negocieri pentru că are nevoie de voturi pentru învestirea viitorului guvern, iar Legislativul este foarte fragmentat.

UPR, la negocierile de la Cotroceni

La consultările de la Cotroceni din iunie 2026, liderul grupului Uniți pentru România, Răzvan Mirel Chiriță, l-a propus oficial pe Victor Ponta pentru funcția de prim‑ministru, argumentând „experiența guvernamentală” a acestuia și rolul său de posibil „liant” pentru consens politic.

Trei luni mai târziu, UPR, de data asta cu Victor Ponta recunoscut ca lider, a mers cu același mandat la Cotroceni: Victor Ponta premier, dar au fost deschiși și pentru alte soluții de guvernare, arătându-i astfel președintelui disponibilitatea lor de a fi „de ajutor” în Parlament.

Grupul UPR mai arată că poate fi luată în calcul și varianta unui prim-ministru independent, dacă aceasta se dovedește soluția care poate coagula o majoritate parlamentară, însă cu un Guvern cu asumare politică.

Astfel, pentru Uniți pentru România Victor Ponta nu este variantă de premier „bătută în cuie”, aceștia fiind dispuși să discute și să colaboreze pentru o formulă de guvernare funcțională, dar cu câteva condiții: „un prim-ministru capabil să coaguleze o majoritate, o echipă de miniștri profesioniști și un program real de relansare economică”.

Pro România, primul „partid balama” al lui Ponta

Înainte de UPR, Ponta a mai avut o tentativă de a redeveni relevant politic prin Pro România. După dezastrul de la Colectiv, Ponta a fost nevoit să demisioneze din funcția de premier și, ulterior, a pierdut puterea în PSD în fața lui Liviu Dragnea, părăsind într-un final partidul.

Pro România apare în 2017, în colaborare cu Daniel Constantin (ex-ALDE) și Sorin Cîmpeanu. Noul partid se deficea ca „social-demcorat”, pro-european și era văzut ca „alternativa progresistă” la PSD, care vira spre extrema-dreaptă sub Liviu Dragnea.

Între 2018 și 2019 părea că lui Victor Ponta îi merge foarte bine, reușind să atragă parlamentari preponderent de la PSD și ALDE. Astfel, în 2019, formațiunea avea în Parlament circa 20 de deputați și 1 senator, fără să fi participat încă la alegeri parlamentare.

Tot în 2019, Pro România obține și primul succes electoral: cu 6,44% în alegerile europarlamentare, Corina Crețu și Mihai Tudose ajung la Bruxelles, iar partidul capătă legitimitate.

Partidul lui Victor Ponta s-a dovedit util diverselor forțe politice majore din Parlament, contribuind decisiv în 2019 la căderea Guvernului Dăncilă și la învestirea Guvernului Orban I într-o oarecare măsură, deși liderul partidului nu și-a dorit acest lucru, dar și la căderea sa. 

La învestirea Guvernului Cîțu, Pro România a adoptat o poziție ambiguă, fără să susțină propunerea de cabinet.

Spre finalul anului 2020, Pro România deja avea probleme interne serioase, mai mulți parlamentari părăsind grupul, iar la alegerile din decembrie 2020 nu a reușit să confirme succesul din urmă cu un an, ratând pragul electoral.

Cristian Pîrvulescu este de părere că Pro România a continuat să trăiască în interiorul PSD: „De unde vine domnul Neacșu? Din partidul Pro România. Domnul președinte de la AEP, la fel.”

Transformarea ideologică a lui Ponta

„Ponta a făcut deja mișcarea spre extrema-dreaptă, în urmă cu câțiva ani. În interiorul Pro România a fost o dezbatere, pentru că s-a prezentat ca un partid pro-european multă vreme. Era o dezbatere între pro-europeni și naționaliști. Ponta mizat foarte mult, mai ales că a sprijinit-o pe Corina Crețu, care a intrat în Parlamentul European, pe linia europeană, dar nu a mai funcționat”, a explicat profesorul Pîrvulescu.

Despre Victor Ponta, politologul Cristian Pîrvulescu spune că manevrează foarte bine populismul și este „un politician fără ideologie și fără scrupule”. „Cred că are și o pornire naturală către populism și naționalism”.

„E un amănunt pe care nu pot să-l uit despre Victor Ponta. La Olimpiada de iarnă din 2014, după ce știam cu toții că se pregătește invadarea Ucrainei, a fost la Soci. Singurul lider din Uniunea Europeană care a fost acolo la invitația lui Vladimir Putin. Asta era deja o linie cât se poate de antieuropeană și anti americană. Astăzi nu ar mai fi la fel de clar”, spune politologul.

UNPR, partidul bun la toate

În istoria post-decembristă au existat mai multe „inginerii parlamentare”, de la „Patrulaterul Roșu” și „soluția imorală” a lui Traian Băsescu, până la crearea UNPR, care s-a dovedit a fi un mobil politic util oricui, indiferent de orientare politică, atâta timp cât era recompensat cu funcții politice.

Deși contextul politic al UPR este diferit de cel al UNPR, scopul celor două partide este același. 

Uniunea Națională pentru Progresul României a apărut pe scena politică din România în 2010, în contextul în care PSD, PNL și Partidul Conservator făceau front comun împotriva președintelui Traian Băsescu și al PDL.

La baza partidului se afla un grup de parlamentari independenți plecați din PSD, PNL și PC în 2008, nemulțumiți de direcția în care mergeau partidele lor, și mai degrabă orientați către o colaborare cu tabăra Băsescu. UNPR se recomanda ca un partid de centru-stânga, pro-european și progresist

Cum s-a făcut util UNPR

UNPR a făcut prima dată parte dintr-o guvernare cu PDL și UDMR, Gabriel Oprea primind funcția de ministru al Apărării. UNPR asigura astfel, timp de aproape trei ani, majoritatea parlamentară șubredă a Guvernului Boc.

După ce ultimul guvern PDL condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost dat jos, UNPR a sărit brusc în tabăra USL, proaspăt format și în plină forță electorală, formând Alianța de Centru-Stânga (ACS) cu PSD. 

La alegerile din 2012 a luat 5 locuri la Senat și 10 la Camera Deputaților, dar cum numărul de parlamentari nu era suficient pentru a forma un grup parlamentar, aceștia au intrat în grupul PSD. 

În acel an, USL, format din PSD și UNPR, alături de PNL și PC, obținea un rezultat istoric, 58,63%, iar UNPR a fost recompensat pentru ajutor: Oprea a fost vicepremier fără portofoliu în Guvernul Ponta I.

În Guvernul Ponta IV, același Gabriel Oprea a fost vicepremier și ministru de Interne, în cadrul alianței formalizate PSD-UNPR-ALDE.

Declinul UNPR

După 2014, odată cu ruperea USL, a început și declinul UNPR. Gabriel Oprea, dar în 2015 partidul fuzionează cu PP-DD.

Oprea și-a dat demisia în 2016, iar de atunci au existat mai multe tentative nereușite de a reînvia partidul, inclusiv o fuziune nereușită cu PMP-ul lui Traian Băsescu.

Gabriel Oprea a revenit la președinția partidului, însă acesta nu mai are nicio relevanță politică.

UPR, noul UNPR?

Uniți pentru România se profilează, la fel ca UNPR, ca un „partid balama”. În contextul în care Victor Ponta a dovedit o oarecare versatilitate politică în cariera sa, UPR s-ar putea face util atât taberei „reformiste”, cât și zonei AUR, PSD și chiar președintelui Nicușor Dan.

Victor Ponta încearcă să capitalizeze puțina legitimitate electorală obținută la alegerile prezidențiale din 2025 pentru a redeveni relevant politic. 

De altfel, înainte de negocierile de la Cotroceni care au avut loc joi, Ponta s-a întâlnit cu Sorin Grindeanu, în biroul președintelui Camerei Deputaților.

Pe modelul UNPR însă, se demonstrează că partidele formate din membri plecați de la alte partide mari nu rezistă. ALDE și Pro România au avut aceeași soartă, ajungând să dispară după o aparentă perioadă de succes politic.