Deputaţii francezi au aprobat, în urmă cu o săptămână, reforma sistemului de pensii, criticată de sindicalişti şi opoziţia socialistă, mai cu seamă că actualul Ministru al Muncii, Eric Woerth, este protagonistul unui scandal de evaziune fiscală de milioane de euro în care este implicată compania L’Oreal, finanţatoare a campaniei preşedintelui Nicolas Sarkozy. Proiectul de reformă mai are de trecut de votul Senatului.
Potrivit reformei, vârsta minimă de pensionare a francezilor va creşte de la 60 la 62 de ani, iar beneficiile maxime nu pot fi obţinute decât în cazul pensionării la 67 de ani, faţă de 65 in prezent. Vârsta minimă de pensionare a fost stabilită în timpul preşedinţiei lui Francois Mitterand, care a redus-o de la 65 de ani. În 1998, în timpul guvernării socialiste, a fost redus la 35 şi numărul de ore de lucru în timpul unei săptămâni, ca măsură de limitare a şomajului, care însă nu a dat rezultate. Preşedintele Sarkozy a permis angajatorilor să încarce programul de lucru, însă majoritatea au preferat rămânerea la cele 35 de ore, devenite deja o obişnuinţă pentru francezi. Legislaţia europeană prevede un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, cu o derogare pentru Marea Britanie.
Chiar şi după majorarea vârstei de pensionare, francezii sunt nişte răsfăţaţi faţă de anglo-saxoni. Potrivit datelor OCDE, francezii petrec la masă peste două ore pe zi, în timp ce americanii sau canadienii doar 50 de minute, dorm mai mult şi au vacanţe mai lungi. Majoritatea francezilor intră în câmpul muncii la 26-27 de ani şi, începând de la 55 de ani, se gândesc la pensionare.
Nu doar Franţa este lovită de creşterea vârstei de pensionare. Pe fondul creşterii speranţei de viaţă şi al scăderii natalităţii, în Germania s-a hotărât majorarea vârstei de pesnionare de la 65 la 67 de ani, până în 2029. În Marea Britanie, vârsta este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 pentru femei, însă este prevăzută majorarea celei din urma la 65 de ani, până în 2020. În Spania vârsta de pesnionare este de 65 de ani, la fel şi în Olanda. Recunoscută pentru sistemul asigurărilor sociale, Suedia impune o vârstă minimă de pensionare de 61 de ani, în timp ce o limită maximă nu există.
