Două judecătoare CSM analizează cum a dispărut „Dosarul Marius Iacob”

Dacă este ceva care să sintetizeze pe scurt despre starea actuală a Justiţiei de la noi, acesta este „Cazul dispariţiei dosarului procurorului Marius Iacob”. Ca în filmele cu proşti, ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a descoperit marţi că procurorul Marius Iacob, fost adjunct la Codruţei Kovesi, atît la Parchetul general, cît şi la DNA, a fost uitat în funcţie, deşi trebuia să fie trimis acasă încă din data de 19 martie 2019! Motivul? Dosarul său a dispărut, fiind găsit într-un sertar abia acum cîteva zile!
Şi nici ieri n-ar fi fost găsit dacă nu expira chiar ieri prelungirea mandatului său de la DNA!
Pe scurt, procurorul Marius Iacob şi-a dat demisia din funcţia de adjunct al şefului DNA în ziua de 19 martie 2019, adică a doua zi după ce sancţiunea sa cu „avertisment” a rămas definitivă în urma Sentinţei ÎCCJ nr. 69/18.03.2019. În mod normal, din acel moment, acesta nu mai putea deţine o funcţie de conducere în Parchet, conform art. 99, lit. m din Legea 303/2004. Cu toate acestea, întrucît dosarul de revocare din funcţie trebuia să ajungă pe masa preşedintelui pentru îndeplinirea unei formalităţi, Marius Iacob şi-a continuat activitatea şi chiar a cerut Secţiei de procurori din cadrul CSM amînarea transferului său pînă la expirarea mandatului de procuror şef adjunct al DNA!
În acest sens, judecătoarele GABRIELA BALTAG şi EVELINA OPRINA, ambele fiind membre alese în cadrul CSM, au transmis redacţiei noastre o „Scrisoare deschisă” în care analizează întreg cazul procurorului Marius Iacob. Iată mai întîi textul integral al acestui document semnat de cele două cunoscute şi apreciate judecătoare:

Sigur, eroarea care l-a făcut „uitat” pe Marius Iacob la şefia DNA a fost favorizată şi de faptul că fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a dat şi el demisia din funcţie în ziua de 18 martie 2019, adică exact în ziua în care ÎCCJ dăduse sentinţa definitivă privind sancţionarea lui Marius Iacob.
Gabriela Baltag şi Evelina Oprina atrag însă atenţia asupra unui lanţ întreg de „complicităţi” în acest caz ciudat, identificînd mai mulţi posibili vinovaţi:
– MARIUS IACOB. În opinia celor două judecătoare din CSM, primul vinovat ar fi chiar procurorul Marius Iacob: acesta „trebuia să fie primul preocupat în efectuarea tuturor diligenţelor pentru lămurirea situaţie sale de carieră”. În loc să facă asta, Marius Iacob s-a adresat Secţiei de procurori din CSM, cerînd amînarea transferului său la alt parchet „după expirarea mandatului său”! Mai mult chiar, deşi nu mai putea deţine funcţia de conducere în DNA, s-a manifestat public ca procuror şef adjunct al DNA!
– SECŢIA DE PROCURORI DIN CSM. Aceasta, pe 25 iunie 2019, „acceptă că domnul Marius Iacob se află încă în exerciţiul funcţiei, dispun amînarea transferului acestuia la PÎCCJ pînă la data de 26 iulie 2019, data expirării mandatului de conducere”!
– PROCURORUL ŞEF DNA şi PROCURORUL GENERAL. Călin Nistor şi Bogdan Licu, cei care deţin aceste funcţii, „au tolerat cu bună ştiinţă această stare de nelegalitate”. În opinia celor două judecătoare, aceştia „nu au manifestat nici o preocupare sau diligenţă în clarificarea situaţiei, creînd, cel puţin, percepţia unei complicităţi”!
În aceeaşi măsură, vinovat este şi Klaus Iohannis, cel care a primit pe 19 iulie 2019 (!) demisia lui Marius Iacob, dată în 19 martie 2019, dar nu a catadicsit să semneze decretul nici măcar în ceasul al doisprezecelea, astfel încît Marius Iacob a putut să rămînă în funcţie pînă la sfîrşitul mandatului!
Situaţia acestui caz nu este însă o premieră. Ne amintim că preşedintele Klaus Iohannis s-a comportat asemănător şi atunci cînd Tudorel Toader, fostul ministru al Justiţiei, a propus revocarea din funcţia a Procurorului general Augustin Lazăr. Iohannis a decis atunci să amîne revocarea fostului torţionar de la Aiud, astfel încît acesta să iasă la pensie din funcţia de Procuror general, beneficiind astfel de toate drepturile băneşti, pe care altfel nu le-ar mai fi putut avea!