Vicepremierul Dragoș Anastasiu a venit, după trei zile de tăcere, cu explicații, în conferință de presă, în scandalul privind mituirea angajatei ANAF. Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat, duminică după-amiază, demisia.
”Am luat câteva zile de gândire, o dată pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul României și chiar și pe persoana mea fizică, a spus Anastasiu.
”În acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune și aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Este motivul pentru care discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez”, a mai arătat Dragoș Anastasiu.
Principalele declarații
”Am luat câteva zile de gândire, o dată pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul României și chiar și pe persoana mea fizică”, spune Anastasiu.
”Suntem în faza pachetului 2, care are mult de-a face cu lipsa de echitate din societate, are de-a face cu risipa și cu eficiența.
Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, în zona administrației publice locale și, de asemenea, măsuri de eficientizare a companiilor de stat.
Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru cu mai multe ministere, proprietarii multor companii de stat, 1.337 de companii, câteva foarte performante, unele care se țin pe linia de plutire și foarte multe care au probleme foarte mari.
Încă sunt multe sinecuri, este un loc pe care dacă îl deranjezi e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptăm să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. Acesta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele, nu este ceva la care să nu ne fi așteptat. Atunci când deranjezi, lumea reacționează.
Vă aduc aminte că pe această zonă România este penalizată cu 330 de milioane de euro, pentru că nu a fost capabilă să operaționalizeze entitatea care se ocupă cu monitorizarea performanțelor și nu a fost capabilă să reducă numărul de interimate în CA.
În acest context a apărut în spațiul public implicarea mea într-un dosar mai vechi, care era public și acum cinci luni, și acum doi ani, și atunci când am fost chemat să fiu consilier la Cotroceni, și pe perioada în care am rămas benevol pentru a asigura tranziția cu noii consilieri ai președintelui Nicușor Dan. Acest dosar era în spațiul public și era cunoscut.
N-am venit să mă poziționez ca victimă, ci să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul. O să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009, așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, mulți angajați, o activitate care este în așa fel reglementată încât e necesară rambursarea de TVA.
Aș vrea să vă povestesc relația noastră cu statul român la acel moment. Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat la un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că erau mai mulți pasageri decât bilete prezente. Au venit să verifice ultimii cinci ani, 500.000 de bilete, era un munte de cutii.
Ne-au solicitat să detașăm un om ca să fie prezent la verificări, am detașat un om acolo. Lucrul acesta a durat trei ani. După ceva timp am întrebat mirat ce anume caută pentru că am zis că poate putem să ajutăm, au spus că vor să compare numărul de bilete din plicuri cu evidențele de la Poliția de Frontieră. Am întrebat Poliția de Frontieră să ne spună dacă evidențele sunt opozabile justiției și să ne dea intrările și ieșirile șoferilor noștri în perioada unui an de zile. Răspunsul a fost așa: Evidențele noastre nu sunt opozabile justiției. Ne-au dat evidențele legate de fiecare șofer în parte, evidențele erau absolut nerelevante.
Trei oameni au lucrat la Poliția Economică trei ani, timp în care rambursarea de TVA a companiei noastre a fost blocată, că așa era regula, și se adunaseră bani mulți, depășeam un milion de euro. Venise criza financiară. Pe autocarele noastre, jumătate din pasageri. Fiecare cursă era o pierdere, acum mergeam cu 25-30 de pasageri.
Situația companiei era absolut dezastruoasă, motiv pentru care am tot încercat să urgentăm finalizarea anchetei. După trei ani și ceva am fost chemat și mi s-a spus: Nu avem absolut nimic ce să vă reproșăm. Pe un sens aveți mult mai multe bilete decât avem noi evidențe, pe alt sens aveți ceva mai puține, dar per total aveți mult mai multe în înregistrări decât în acele evidențe de la Poliția de Frontieră, care oricum erau neopozabile justiției.
Am fost privit în ochi și mi s-a spus: După trei ani de anchetă eu nu pot să închid pur și simplu acest dosar, voi propune începerea urmăririi penale, nu pot închide dosarul pentru că s-a lucrat prea mult la el. Motiv pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale împotriva mea.
Am fost chemat la parchet și mi s-a spus textual: eu nu știu ce să fac cu acest dosar, pentru că nu am ce să fac cu el, de ce este la noi? Nu știu să spun. Am scris o declarație, peste două săptămâni s-a închis dosarul. Acesta este contextul în care în 2009 vine ANAF cu persoana inculpată în dosarul de care facem vorbire și începe control de fond pe cinci ani. Durează patru luni și la un moment dat colaboratorii mei vin la mine și mi-au spus totul pe contabilitate este foarte bine, dar avem probleme legate de evidențele din ștatele de plată.
Inspectoarea ne-a spus că are o propunere constructivă: Avem două variante, ori suspendăm controlul, vă uitați pe toate evidențele. Le refaceți, ștate de plată de mii de persoane timp de 5 ani, și vedem ce iese, sau închidem acum controlul.
Vă recomand o firmă care se va ocupa de aceste lucruri, va dura câteva luni, dar eu am încredere în această firmă că va face lucrurile să se întâmple în așa fel încât să avem evidențele la zi.
Acesta e un moment în care eu și partenerul a trebuit să decidem ce facem.
Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă sau să dau curs șantajului, propunerii, și să închidem dosarul.
Partenerul meu a semnat un contract pe una din firmele noastre pe care el o gestiona și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu.
Eu nu l-am avut la momentul respectiv.
Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat. Au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate ștatele de plată pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie.
La un moment dat, au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF și a firmelor respective, care s-au soldat cu facturi pur și simplu neplătite, un an, doi, trei, patru. Eu n-am avut informații cu privire la faptul că de exemplu facturile nu erau plătite și la un moment dat lucrul acesta a explodat, am aflat, am întrebat de ce, mi s-a spus că de frică pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi cu alte ocazii și că de fiecare dată cu aceeași severitate, aceleași țipete, amenințări la adresa colaboratorilor mei, a introdus acest sistem de teroare care a generat frică, de a pune presiune pe reziliere de contracte, pe plata facturilor etc.
Am decis cu partenerul să spunem adevărul, el semnase contractul, el a fost cel care a depus denunțul, eu am fost martor, am știut în primă fază, mi-am asumat într-o situație de foarte mare criză. Ce s-a întâmplat apoi ați văzut.
Am fost declarat șpăgar, aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu cu privire la șpăgi în România – există două tipuri, șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire.
În anii `90 era cu plicul sau cu geamantanul, din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță.
Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire.
În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică și supraviețuire.
În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de RON impozite la stat. Nu a fost nicio secundă, dar nicio secundă, evaziune fiscală. Avem toate veniturile înregistrate, toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme. În niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă, care se cheamă îmbogățire.
E imaginea pe care v-o pun pe masă cu cea mai mare sinceritate. Este totuși în rechizitoriu dacă nu mă înșel.
S-a născut o dispută care este una juridică, dacă am fost martor sau am fost denunțător, sau martor denunțător.
Eu vă spun ce știu eu – nu eu am semnat un denunț. Eu am fost martor și așa se vede în tot rechizitoriul. Nu am mințit când am spus că am fost martor.
Am primit mii de mesaje, am văzut spațiul public, au fost foarte multe comentarii, influenceri, comentatori de toate felurile.
Multe din comentarii sunt corecte, și cele cu povești similare, au fost foarte mulți antreprenori care au spus că au pățit și ei, asta este realitatea anilor respectivi și probabil și astăzi continuă într-un anumit fel.
Și cele care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullyingului statului, și acestea sunt corecte.
Da, am făcut greșeli și eu, dar țara asta a crescut cu noi, într-o atmosferă complicată, într-un parteneriat cu statul care niciodată n-a fost corect și nici astăzi nu este corect.
Statul este partenerul tuturor companiilor, la data de 25 ale fiecărei luni își ia dividendele pe care noi le luăm, dacă există, la sfârșitul anului. Datoria statului e să fie partener, nu dușmanul economiei.
Încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun e statul ca partener.
Intrarea mea în Guvern a avut de-a face cu normalizarea, reforme poate e prea mult spus. Nu mai putem continua așa, cu un stat asupritor al companiilor din România.
M-a întrebat premierul ce vreau să fac cu restul vieții mele și i-am spus că lucrul cel mai simplu e să continui ce făceam, zona de business, să merg înainte cu proiectele.
Am trăit în Germania și m-am întors benevol, a fost cea mai bună decizie a vieții mele, România e o țară plină de oportunități, care a fost tratată prost de noi toți în ultimii 35 de ani și trebuie să regândim modul în care vrem să avem o țară.
Asta i-am spus premierului că e cel mai simplu pentru mine, dar în același timp i-am spus că vreau să am impact.
I-am spus că sunt dispus să fac acest pas, atâta timp cât pot să ajut. Este motivul pentru care discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez.
Plecarea mea din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească – dimpotrivă! Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut în Guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP
Purtătorul de cuvânt al Guvernului României a transmis vineri că „circumstanțele cazului” în care vicepremierul Dragoș Anastasiu a recunoscut în instanță că firma sa a dat mită unei inspectoare ANAF „nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu”.
Într-o reacție pe Facebook, Anastasiu a declarat că în dosar a fost „martor, nu denunțător”.
Dragoș Anastasiu a solicitat DNA o copie a ‘presupusului denunț’.
În același timp, DNA a transmis că Anastasiu și partenerul său de afaceri au avut calitatea de „martor-denunțător”.
Ma tot intreb care sa fie motivul ca majoritatea postacilor care sustin ca cunosc deja din anii 1990 metodele capitalizarii sesese eku,
pe care le tot detaliez aici de 13 ani nu au ajuns la concluzia mea ca traim intr-o societate sesese eku? Oare, chiar nu conteaza ca-i discrimineaza pe sesese eku proaspat intrati in „capitalism” care, cica, erau mai putin feroci decat cei de dupa 2004?
ANAF = santaj. Timp de ani de zile. România e un stat mafiot. Anastasiu nu trebuia sa demisioneze, ci sa comunice. Sa depuna plângare penala împotriva ANAF: santaj. Firma lui Anastasiu a patit ce-a patit si economia româneasca-n anii ’90: împinsa la faliment de mafioti care sa se-nfrupte.
si va mai intrebati de ce a disparut bolojan la oradea cand a aparut stirea cu atanasiu. pai s-a dus sa faca ordine in dosare si probabil sa mai dea niste spagi de supravietuire…
I-au trebuit cateva zile de gandire cand sa vedea din avion ca orice secunda in functie il scufunda definitiv din politica. La ce se pricepeacesta ?
Iar daca se dovedeste ca consoarta lui Anastasiu a luat contracte la Bihor fara licitatie, treaba e clara: Demisia urgent. E o treaba de siguranta nationala acum!
Bietul om, a fost obligat să dea șpagă, la fel ca doamna de la ANAF, care desigur și dânsa a fost practic obligată să ia , doar o neînțelegere trimițând-o în penitenciar. I-aș crede dacă nu mi-aș aminti cum prin anii 90 veneau la firma unde mama, odihnească-se în pace, era contabilă, tovarăși de la noua înființată gardă financiară, majoritatea foști securiști reconvertiți în inspectori. Băieții își arătau de la început ostentativ armele din dotare spre intimidare, dar după ce mama le dădea cu contabilitatea în cap, ea fiind abonată la Monitorul Oficial și fiind în permanență la curent cu toate modificările, plecau frumușel cu coada între picioare și veneau mai rar, eventual să mai învețe câte ceva. Și asta fără să fie necesară vreo șpagă, deci se putea și atunci și cu atât mai mult în anii de după 2000.
Hai Bolojane, fa un efort si lasa-ne. Ca daca n-ai stiu ca Anastasiu ia banii pensionarilor de acum, sau daca ai stiut, e tot acelasi lucru.
Demisia de onoare, daca mai ai onoare!!!
Se pregateste Nicusor Dan, in cazul in care a fost sponsorizat de spagar…
Ce tragedie! Cand sa-si recupereze inzecit spagile au venit oamenii rai sa-l denunte! Astia sunt oamenii curati ai lui Nicusor si USR! Prima reforma a spagarului a fost propunerea adoptata in doua zile de CCR sa-si ascunda toti veniturile.
Asta cu plânsul este penibilă! Hoț care plânge după funcția complementară afacerilor dubioase! Rău este că omul s-a învârtit 11 ani în cercurile cele mai înalte ale puterii lui Iohannis și Nicușor ! Ne dădea lecții de moralitate ! Acum a fost aparat de toată presa plătită din bani publici dați partidelor!
Cata mizerie sub haina de decident, toți sunt niște golani și niște invartiti ce baga mana în buzunarul oamenilor fără jena ori rușine, nici Ilie nu-i din alt film, toți sunt niște borfași. A baga mana în buzunar nu înseamnă numai a lua bani ci și a nu plăti impozitele și dările pentru susținerea statului, a pensiilor a salariilor funcționarilor statului. Uni îl numes șpăgar, este relativ, acest invartit Atanasiu este un evazionist nesimtit cu morga și ștaif de nare capitalist.
si acum tov zamfir a lu’ onuca DE LA MANDRAVELA 3 CNN…FRATELE NEACSU…CONDAMNAT CU SUSPENDARE…DOSAR PENAL…FIICA ANGAJATA LA BIROUL DANSULUI SI SOTIA INTR O FUNCTIE BANOASA PE LA ASIGURARI PROFESIONAL FIIND O PARALELA CU CE SE CEREA PE ACOLO…DECI ASTEPTAM DEMISIA FRATELUI NEACSU!!
Cînd îl urmează și BOULJAN?
De aia s-a amânat pachetul 2 până la calendeke grecești! Cei care au dat șpagă au câștigat! Asistenții medicali care vor post la stat dau spaga 10.000 de euro! Medicii care vor post la stat dau spaga 30.000 de euro! Oricine vrea post la stat degeaba dau spaga la boss! I-aș condamna la galere pe cei care dau spaga! Și un pachet de cafea,e tot spaga! O țară de spagari „onești”! Ăștia ne sunt jefuitorii! Dau spaga și câștigă 90% bani nemeritati! O țară de dătători de șpagă cu vacante in Dubai!
Mda.. Și,, cu asta e gata,. Case closed ? Păi ai niște alții care au incasat mita. Ai de desfășurat despre obiectul activității și sumele fraudate,. Ai de puricat și pe premier, de cum a ales unul ca ăsta,. Deci aștept niște mișcări interesante.
O nuanta: il lasa mostenire pe Bolojan sa continue reformele si masurile, dar niciun cuvant despre Nicusor Dan….
Intrebarea pe care o refuza jurnalistii sa i-o puna: a sponsorizat candidatura lui Nicusor Dan? Pentru ca cei care l-au sustinut pe Georgescu sunt sub ancheta penala. Parca ceva nu se-nvarte rotund aici…
Hei, ce-i sarabanda asta? Ce nu vă convine? Asta ați votat, asta aveți! Punct!
Ex-vicepremierul Anastasiu zice că el n-a dat șpagă unei cucoane de la ANAF ca ghiolbanii, ca să se poată îmbogăți mai repede. El a dat șpagă de supraviețuire, tati, făr’ de care tărișoara întreagă se ducea bu.
Ce uită ‘mnealui să ne spună e că mulți alții nu că n-au vrut să dea șpagă doar să fie lăsați în pace, dar nu li s-a acceptat!
Încă din 1991 am aflat că exista o listă (marca Secu, evident) a celor care trebuiau să se îmbogățească, oricât de boi ar fi fost. Cine nu era pe listă, dar a îndrăznit să-și facă firmă, a fost sufocat cu controale în rafale, blocări de conturi, penalizări logaritmice, servicii proaste și mult întârziate etc.
Șpaga pentru „organili” care veneau în control la firmele „agreate” era parte a jocului, nu un sacrificiu, că doar nu se plătea din bani câștigați cu sânge și sudoare.
Ca atare, în cazul acestui domn ex, avem de-a face cu un element al sistemului, care, habar n-am de ce, a supărat pe cineva, colea sus, de unde i s-a transmis ordin de grabnică revenire la cazarmă, într-un anonimat cald, prietenos și nu mai puțin lucrativ decât pozițiile înalte.
Întrebarea care i-a proptit varza în gît filfizonului , a fost aceea legată de mult prea dotata concubină a domniei sale , arhitecta de renume mondial cu contracte atribuite direct de către Bolojan la Oradia , distinsa doamnă Hildegard Helene Brandl . A devenit mut !
Dl Anastasiu nu stiu de ce a tolerat sa dea spaga de supravietuire 8 ani de zile. Din primul an, trebuia sa arate ca fac cei de la ANAF. De ce a acceptat invitatia la masa a lui N.Gheara, un interlop celebru. Aceasta toleranta, acum s- a intors contra lui.Daca in trecut nu ai facut ce trebuie, totul se razbuna pe viitor.
Nu se poate!!! Si…cine mai face reforma?
Mai maculați drapelul României alăturat unui șpăgar și evazionist fiscal în formâ continuată? Că sub persoana lui mai scrie adevărul “Guvernul României” arată cine a rămas și cine sunt oamenii premierului Bolojan. Cedarea în prima zi de guvernare cu Barna Tanczos azi vice prim ministru a uriașului zăcământ de NaCl Ungariei Vale Florilor și poziția slugarnică față de premierul Hungariei dovedește o înțelegere mai amplă a UDMR=100% Ungaria din coaliție pe Transilvania cum la numit Orban “nagyvárad”-eanul Bolojan, cu încrengături la CCR și Cotroceni pentru anticonstituționala autonomie. Observați domnilor SRI că până ieri se vorbea de autonomia Secuimii acum deja Transilvania,
.
O victima inocenta a ANAF-ului.
Zice el.
O fi si ceva din asta.
In orasul meu, cineva avea un magazin in apropierea ANAF.
Mi-a spus:
„Trebuie sa ma mut de aici. Inspectorii ANAF vin si isi incarca sacosele din magazin, fara sa plateasca. Unui inspector i-a placut ceasul de la mana vanzatoarei si i l-a luat.”
Pana una alta, Anastasiu nu are ce cauta in postul de vicepremier, dupa cum nu au ce cauta nici ceilalti membri ai guvernului.
Un guvern de cacao, o rusine.
Partea nasoala este ca aproape toti,afaceristi,politicieni,doctori,magistrati,etc,ati cazut prada banului si puterii!involuam din secolul asta,o luam la vale ca specie!
Guvernul 0nest Taiati bă de la voi! Ca doar n-o sa taiem noi de la noi.
Astia isi plang singuri de mila, bagati in priza la cine stie ce servicii si la Brucsel.