Ministrul Florin Jianu se laudă cu creşteri inexietente a turiştilor străini. Doar 42% dintre vizitatorii străini sunt de fapt turişti. Actualul ministru merge tot pe falimentara „linie” Udrea. În Dubrovnik numărul turiştilor germani a fost mai mare decât al străinilor care au venit în toate staţiunile balneare din România.
Un ministru bun propagandist
Florin Jianu, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism a susţinut la începutul acestei săptămâni o conferinţă de presă, în cadrul căreia a declarat că numărul turiştilor străini a crescut anul acesta cu 11% faţă de anul 2013 „Acest lucru arată că acest context socio-economico-politic din această regiune a Europei favorizează România”, a arătat ministrul.
Procentul prezentat de ministrul Jianu a fost luat din ultimul buletin informative al INS, privind datele din turism pe perioada 1 ianuarie – 31 august 2014. Numai că raportarea INS este una cantitativă, pur cifrică şi nu reflectă nici pe departe realitatea din teren. Ori în acest caz, fie ministrul Florin Jianu nu se pricepe deloc la turism, fie urmează linia inaugurată de Elena Udrea, cea de a trata propagandistic datele cantitative primite de la INS. Există chiar şi o a treia variantă: Florin Jianu nu se pricepe la turism şi este doar un propagandist.
Jale mare: doar 42% dintre vizitatorii străini sunt turişti
În primul rând, Florin Jianu ar trebui că datele oferite de INS nu se referă strict la turiştistrăini, ci la vizitatori străini înregistraţi în unităţile de cazare din România. În ultimii trei ani, pentru perioada 1 ianuarie – 31 august, datele privind vizitatorii străini sunt următoarele:
-
2012 – 1.118.600 vizitatori străini
-
2013 – 1.144.022 vizitatori străini
-
2014 – 1.269.539 vizitatori străini
Avem în primele 8 luni ale anului 2014 faţă de perioada similară a anului 2013 o creştere de 125.517 vizitatori străini, ceea ce înseamnă procentual o creştere de 9,89% (o nouă dovadă că în România un ministru recită pe nerăsuflate datele care i se oferă, fără vreo verificare/analiză prealabilă) şi faţă de perioada similară a anului 2012 o creştere de 150.939 de vizitatori străini, aici procentul fiind de 11,89%.
Chiar dacă comparativ cu alte ţări, şi nu ne referim deloc la cele cu potenţial turistic major, suntem departe, orice creştere, este mai bună decât o scădere. Numai că, şi acest lucru omite să-l spună ministrul Florin Jianu, nu toţi vizitatorii străini sunt şi turişti. Şi ministrul ştie acest lucru, dacă nu din comunicate ale patronatelor din turism, atunci, tot din raportări speciale ale…INS, dar nu o spune public.
Ultima raportare, cea privind „cheltuielile nerezidenţilor pe perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014” (subiectul va fi tratat separat în Cotidianul.ro – n.a.) ne arată un lucru îngrijorător din punct de vedere al turismului: 57,9% dintre vizitatorii străini NU sunt turişti în adevăratul sens al cuvântului. Principalul motiv al venirii în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii etc. Teoretic, se poate spune că turişti străini propriu-zişi sunt 42,1% care au venit pentru „vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi”. Situaţia nu diferă deloc faţă de anul trecut. La nivelul întregului an 2013, 58% dintre vizitatorii străini au venit pentru afaceri, congrese, expoziţii etc.
Florin Jianu, un ministru anonim
Asta înseamnă (chiar dacă INS va prezenta mai târziu procentele privind turiştii străini propriu-zişi pentru lunile iulie şi august – date nu suferă modificări) că din 1.269.539 de vizitatori străini, doar despre 534.475 se poate spune că sunt turişti propriu-zişi în perioada ianuarie-august 2014. Un număr ridicol de mic. O altă dovadă a faptului că mai mult de jumătate din vizitatorii străini înregistraţi în unităţile de cazare în perioada ianuarie-august 2014 nu sunt turişti propriu-zişi o reprezintă numărul de 965.148 de nerezidenţi care în primele 8 luni ale anului s-au cazat în Bucureşti şi celelalte capitale de judeţ, mai puţin municipiul Tulcea. Ori, conform patronatelor din turism, 70% din cei 965.148, sunt cei veniţi pentru afaceri, congrese, expoziţii etc, deci nu sunt turişti clasici. Şi atenţie, aici, la cei înregistraţi în unităţile de cazare din Bucureşti şi celelalte capitale de judeţ, avem creşterea cea mai mare: 119.106 vizitatori străini din creşterea totală de 125.517 vizitatori străini.
Toate aceste date, atenţie ele sunt oficiale, dar poate mai greu accesibile marelui public (ele sunt tratate superficial şi de ştiriştii din mass-media, care fie nu ştiu, fie nu vor să le interpreteze corect) nu sunt prezentate de ministru atunci când iese în media. Pentru că nu sunt date cu care se poate lăuda, chiar dacă – cel puţin pentru această perioadă – nu el este cel responsabil, ci predecesorii săi, Elena Udrea şi parţial Maria Grapini. De ce a ieşit Florin Jianu cu un discurs propagandistic?. Din două motive: 1. suntem în campanie electorală şi trebuie prezentată o contabilitate pozitivă a guvernării în toate domeniile; 2. a vrut să se facă şi el cunoscut. În urmă cu o lună un şef al patronatelor din turism a făcut o dezvăluire de senzaţie: „Nici 3% din cei care lucrează în turism nu ştiu cum îl cheamă pe ministru. Nu vorbesc de oameni normali, care nu îl cunosc deloc”.
Pe urmele Elenei Udrea
Tot în conferinţa de presă pe care a susţinut-o, Florin Jianu a mai făcut o declaraţie „şoc”: „Turismul balnear este în creştere şi chiar luni am avut întâlniri cu investitori străini care doresc să investească în turismul balnear din România (…) Există planuri de dezvoltare a turismului cultural şi balnear, investitorii austrieci dorind un parteneriat în acest sens, cu o singură condiţie în ceea ce priveşte distanţa faţă de Bucureşti: aceştia vor ca locaţiile pentru turism balnear să se afle la maxim trei ore distanţă de capitală”.
Practic prin aceste afirmaţii, Jianu continuă „linia” Elenei Udrea care anunţa triumfal că turismul balnear creşte în fiecare an şi va deveni un pivot al turismului românesc. A plecat Udrea, tema a fost preluată şi de Maria Grapini. Să vedem însă cum a „crescut” turismul balnear.
-
ianuarie-august 2014 – 25.107 vizitatori străini
-
ianuarie-august 2013 – 24.698 vizitatori străini
În primul rând trebuie să spunem că numărul de vizitatori străini (este de presupus că în proporţie de 99% aici este vorba de turişti propriu-zişi) este foarte mic, iar capacitatea de cazare existentă (39.953 de locuri în total, dintre care 29.085 în hoteluri) este mai mult decât suficientă. (O comparaţie care demonstrează ce înseamnă datele de mai sus şi de ce spunem că sunt foarte mici: în perioada ianuarie-august 2012, NUMAI în Dubrovnik şi-au petrecut sejurul 29.388 de turişti germani. Şi atenţie, turiştii din SUA au fost de 3 ori mai mulţi, iar cei din Italia cu puţin peste nemţi).
Avem în 2014 (primele 8 luni) faţă de perioada similară din 2013 o creştere cu 409 a numărului turiştilor străini în staţiunile balneare. O creştere nesemnificativă, de 1,6%. Dar şi aici în realitate situaţia nu este deloc roză. Creşterea este cantitativă, nu şi calitativă, în sensul că s-a pierdut un număr mai mare de turişti străini care cheltuiau rezonabil pe perioada sejurului.
În primul rând a scăzut numărul de turişti din Ungaria (de la 7.244 în 2013, la 6.973 în 2014) şi din Germania (de la 2.129 la 1912). Este vorba aici de turişti tradiţionali pentru zona „balneo”. S-au pierdut şi între 1.200 şi 1.400 de turişti albanezi (s-au orientat spre alte destinaţii). Avem în schimb o creştere a turiştilor din Israel, 1.513 acum în 2014, faţă de 1.148 în 2013 (nu ştim în ce măsură aceştia au venit pentru un sejur, sau doar pentru 2 nopţi la câte-un cazino – în Israel nu sunt cazino-uri) şi a turiştilor din Republica Moldova, de la 8.010 în 2014, faţă de 6.308 în 2013.
Legat de faptul că investitorii austrieci sunt interesaţi să bage bani în staşiuni balneare, chiar dacă o declară ministrul, avem un mare semn de întrebare. În 2013 au fost 474 de turişti austrieci în staţiunile balneare, iar în 2014, numărul lor a scăzut la 362. Este greu de crezut că staţiunile balneare din România sunt interesante pentru turiştii austrieci. Mai ales că până să ajungă în România au o salbă de staţiuni în Ungaria, ştaţiuni care le bat în general pe cele de la noi.
