Guvernanţii României au fost criticaţi sever, cu ocazia celei de-a VII-a Conferinţe Naţionale a Forumului Montan din România, din cauza slabei implicări în problemele agriculturii montane şi ale agricultorilor din zona de munte. Conferinţa s-a defăşurat cu ocazia celebrării „Zilei Internaţionale a Muntelui” la Palatul Parlamentului României sub patronajul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală a Senatului.
Tema secţiunii internaţionale a Conferinţei a fost „Populaţii indigene şi minorităţi montane”, iar tema FMR – „Realităţi montane, rezultate şi noi orientări destinate ruralului Carpaţilor României”. Raportul Forumului Montan din România a reprezentat nu doar un bilanţ de Activitate, ci şi o retrospectivă a evoluţiei stării economico-sociale din Carpaţii României, a unor eforturi ce s-au depus în favoarea locuitorilor celor 3.560 de sate montane şi a dezvoltării acestora.
Bilanţul, după 20 de ani – este „dramatic şi extrem de îngrijorător”, după cum au arătat participanţii care au dat mai multe exemple:
– exod în masă al tinerilor;
– abandon agricol – sute de mii de hectare;
– degradări majore ale florei, fâneţelor şi pajiştilor montane;
– îmbătrânirea excesivă a populaţiei;
– sărăcie – în creştere alarmantă;
– intervenţii slab semnificative din partea statului;
– marginalizarea agriculturii montane la Ministerul Agriculturii;
La conferinţă au fost criticate toate guvernele din cauză că au permis să se ajungă la o situaţie atât de gravă în Carpaţii României.
Factori din conducerea Ministerului Aagriculturii şi funcţionari din birocraţia tehnică au fost acuzaţi direct de incompetenţe şi iresponsabilitate faţă de munte.
În mod dur s-a arătat cât de gravă prin consecinţe a devenit politica monopolistă din industria laptelui şi a cărnii – care prin preţuri derizorii la lapte şi carne – materii prime – aproape au distrus o întreagă economie agro-montană.
Conferinţa a solicitat intervenţia hotărâtă a statului pentru stoparea continuării acestei politici, care loveşte grav în interesele economice, sociale şi culturale ale României.
Conferinţa a luat în discuţie publică grava eroare săvârşită de fostul ministru al agriculturii, Mihail Dumitru, care a îndrăznit să desfiinţeze, după 20 de ani de activitate fertilă, Agenţia Naţională a Zonei Montane şi Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi – CEFIDEC Vatra Dornei (cu 6.000 de absolvenţi) – singurele instituţii guvernamentale destinate specificului montan (32% din teritoriul României). Aceste instituţii au fost o cucerire a Revoluţiei din 1989 – creaţii a sute de specialişti şi oameni politici.
Deosebit de gravă a apărut o informaţie de ultimă oră care preciza faptul că ministrul Mihail Dumitru, în ultima zi înainte de a fi demis, 30 august 2010, a semnat ordinul de trecere a patrimoniului CEFIDEC Vatra Dornei la Agenţia Domeniilor Statului, care ar fi urmat apoi să-l vândă! Cui?
„Cine este în spatele acestei noi ticăloşii, care a fost pregătită cu grijă de mult timp, de nişte persoane care au nume şi funcţii publice şi care au determinat anularea a două legi şi desfiinţarea a două instituţii publice, create pe bani publici – pentru ca apoi să fie vândute, la preţuri derizorii, unor profitori ordinari? Cine sunt aceştia?” Aceasta este întrebarea pe care Conferinţa a adresat-o public presei şi o adresează organelor specializate ale statului – pentru astfel de abuzuri, având consecinţe dintre cele mai grave faţă de interesul naţional.
Forumul Montan din România, grav afectat de această mare problemă a desfiinţării ANZM şi CEFIDEC (în total, pe ţară, doar… 33 posturi!), prin Ordonanţa Guvernului, nr. 70 din august 2010 s-a adresat oficial, cu un Memoriu, preşedintelui României, primului-ministru, iar pe plan extern, celor mai mari instituţii ale UE – Parlamentul European, Comisiei Europene şi Consiliului European, ca şi Conferinţei Euromontana din Norvegia (17 septembrie 2010).
FMR a primit răspuns de la preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso şi la comisarul UE Dacian Cioloş, iar EUROMONTANA a adresat o scrisoare oficială Guvernului României, noului ministru al Agriculturii, prin care se exprimă stupoarea înregistrată în UE faţă de eroarea comisă de fostul ministru al agriculturii, Mihail Dumitru, solicitând corectarea acesteia şi arătând importanţa CEFIDEC–ANZM pentru noua orientare a PAC – privind munţii, instituţii cu care Euromontana (21 ţări) se solidarizează, considerându-le un model de urmat şi în alte ţări cu munţi.
De importanţă majoră a fost Proiectul domnului prof. dr. Radu Rey – pentru salvgardarea şi dezvoltarea durabilă în ruralul montan al României, în consens cu orientările noii PAC.
În fapt, acest proiect a fost apreciat la Conferinţă ca fiind de valoare strategică, reprezentând chiar acea soluţie, mult aşteptată, pentru această mare parte a României, ce o reprezintă munţii.
Pentru a se asigura trecerea la acţiuni concrete, Conferinţa a ales un Consiliu Naţional al Muntelui, format din 33 de membri, prin care se acoperă atât elementul valoric profesional, cât şi cel administrativ şi politic – în condiţie de consens – pentru un mare interes naţional permanent: Carpaţii României, pentru care politica policromă ia denumirea de „Politică montană”.
Au fost prezenţi peste 200 de participanţi, între care personalităţi de prim rang – din sfera politică, guvernamentală, academică, universitară şi membrii Forumului Montan din România, reprezentanţi ai asociaţiilor agricultorilor de munte, preşedinţi de consilii judeţene şi primari din zona montană, agricultori, crescători de animale din Carpaţi.
Au fost prezentate mesaje din partea academiilor, din partea Parteneriatului Montan Internaţional (Roma/ FAO), a asociaţiei Euromontana şi Comisiei Experţilor Europeni, de la Bruxelles.
Conferinţa a fost precedată de un moment de reculegere şi o evocare a rolului avut de fostul preşedinte de onoare al FMR, poetul Adrian Păunescu.
