De la previziunile din toamnă ale Comisiei, prognoza pentru 2010 a mai urcat cu un sfert de punct procentual, deoarece ţările UE beneficiază de un context extern mai puternic.
În schimb, cererea internă slabă continuă să frâneze redresarea.Viteza redresării, conform previziunilor, va fi diferită de la stat la stat, reflectând condiţiile particulare ale fiecăruia şi politicile pe care le aplică.
Aceleaşi previziuni mai arată că în ultima vreme piaţa muncii a început să dea unele semne de stabilizare, rata şomajului urmând să atingă, în 2010, un maxim mai scăzut decât se anticipa, dar apropiat totuşi de 10% pe ansamblul UE.
„Ameliorarea prognozei de creştere economică pentru anul acesta este o veste bună pentru Europa. Acum trebuie să ne asigurăm că acest curs al creşterii nu va fi deturnat de riscuri legate de stabilitatea financiară. Pentru o creştere sustenabilă este nevoie de eforturi hotărâte de consolidare fiscală şi de reforme care să mărească productivitatea şi ocuparea forţei de muncă”, a declarat comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.
În UE, recesiunea economică s-a încheiat în trimestrul al treilea din 2009, în mare parte datorită măsurilor excepţionale de criză instituite în cadrul Planului european de redresare economică (PERE), dar şi mulţumită altor factori temporari.
Dincolo de revenirea iniţială, redresarea se dovedeşte mai treptată decât alte revirimente din trecut, ceea ce nu e de mirare având în vedere caracterul fără precedent al recesiunii.
Revenirile ciclice în urma crizelor financiare tind să fie mai atenuate decât în alte împrejurări. Ca şi alte teritorii dezvoltate din punct de vedere economic, UE se va lupta cu moştenirea crizei încă o bună bucată de timp de acum încolo.
Redresare treptată
Deşi, pe termen scurt, perspectivele creşterii economice rămân mediocre pe ansamblu, se anticipează totuşi o modestă ameliorare faţă de previziunile din toamnă ca urmare a unei reveniri mai puternice în activitatea şi comerţul la nivel mondial, la începutul anului, şi a unei îmbunătăţiri a perspectivelor externe.
În continuare, economia UE se va confrunta cu turbulenţe pe câteva fronturi care urmează să frâneze creşterea cererii, iar profilul acestei redresări va fi probabil afectat în oarecare măsură de o serie de factori temporari – meteorologici, ciclici ori generaţi de diferitele politici.
Potrivit previziunilor, odată cu atenuarea acestor efecte, creşterea PIB-ului va începe să recupereze mai solid, dar nu înainte de sfârşitul lui 2010. Este consecinţa unui grad încă foarte scăzut de utilizare a capacităţilor, a reducerii nivelului de îndatorare şi aprehensiunii crescute faţă de risc, care stopează investiţiile, precum şi a creşterii timide a consumului privat. Înviorarea consumului este limitată şi de creşterea anemică a salariilor şi a ocupării forţei de muncă şi, în unele ţări, de corecţiile pieţei imobiliare.
Forţa de muncă şi finanţele publice rămân în pericol
Deşi criza economică a afectat substanţial piaţa forţei de muncă din UE, impactul pare ceva mai slab decât se estimase iniţial, ceea ce se datorează măsurilor pe termen scurt şi politicii de conservare a locurilor de muncă din unele state membre, dar şi reformelor anterioare.
Recent au început să apară semne de stabilizare, iar perspectivele par ceva mai bune decât la previziunile din toamnă. Cu toate acestea, din cauza obişnuitului decalaj dintre evoluţia economiei reale şi cea a pieţei muncii, gradul de ocupare a forţei de muncă va continua să scadă cu aproximativ 1% anul acesta şi nu va începe să crească decât în 2011.
La nivelul UE, rata şomajului ar urma să se stabilizeze la aproximativ 10%, mai mică deci cu jumătate de punct procentual decât se prevedea în toamnă, deşi situaţia variază foarte mult de la un stat membru la altul.
Recesiunea a avut un impact major asupra finanţelor publice. Ca urmare a funcţionării stabilizatorilor automaţi şi a măsurilor discreţionare care s-au luat pentru susţinerea economiei în cadrul Planului european de redresare economică, deficitul public s-a triplat din 2008.
Gradul de îndatorare va rămâne, potrivit estimărilor, pe o tendinţă ascendentă. Datoria publică ridicată şi în creştere, ca medie pe UE, este cea mai persistentă moştenire a crizei; ea va afecta economia mult dincolo de actualul orizont de prognoză.
Inflaţia, sub control
Inflaţia preţurilor de consum a început să crească uşor după nivelurile extrem de scăzute înregistrate anul trecut.
Totuşi, toropeala care persistă în economie va ţine în frâu probabil şi majorările salariale, şi inflaţia, compensând parţial o posibilă creştere de preţuri la produsele de bază şi, pentru zona euro, valoarea mai scăzută a monedei europene.
Asupra redresării economice a UE continuă să planeze incertitudini, după cum au arătat, de exemplu, recentele tensiuni pe pieţele obligaţiunilor de stat.
