Joi, Elena Udrea, aflată într-o continuă campanie electorală, după ce a prezentat presei o serie de „succese” ale hotelurilor din România (contrazise imediat de hotelieri), a devoalat noul proiect prin care susţine că va dubla în 2015 numărul de turişti străini care ar urma să vină în România. Proiectul prezentat nu este însă o noutate şi este conceput în cel mai diletant stil posibil.
„Îngerii păzitori” ai Elenei Udrea există de ani de zile
Elena Udrea este convinsă că a găsit modalitatea de a dubla numărul turiştilor străini care să aleagă România ca destinaţie de vacanţă. În acest scop, ministerul pe care îl conduce a elaborat un proiect care are un capitol denumit „Îngerii păzitori”. Este vorba practic de înfiinţarea unui birou unde turiştii străini să poată suna în cazul în care au nevoie de indicaţii turistice. „De exemplu, dacă ajung într-o anumită localitate, turiştii pot suna pentru a afla ce destinaţii turistice sunt acolo, ce pot vizita”, a explicat un oficial al ministerului. Toate bune şi frumoase, numai că astfel de „îngeri păzitori” există în România, şi nu de ieri, de azi – unele sunt de pe timpul lui Agathon -, în mai toate zonele cu potenţial turistic. Este posibil însă ca ministresa de resort să nu ştie acest lucru. Lucru plauzibil, dacă avem în vedere cum ar trebui, în viziunea Elenei Udrea, să funcţioneze un astfel de „înger păzitor”: informare prin telefon. Adică aşa cum se proceda probabil acum 50-60 de ani în marile capitale ale lumii.
Dar dacă viziunea Elenei Udrea este una simplistă, specifică unui diletant în materie de turism, la fel, nu putem spune altceva despre modul în care funcţionează punctele de informare turistice existente în România. „Îngerii păzitori” din România nu au depăşit faza de amatorism, iar oferta turistică nu este deloc atrăgătoare.
Reporter sub „acoperire”
Sub „acoperirea” unui român revenit în ţară după 25 de ani, „însoţit” de un grup de prieteni din Canada, reporterul cotidianul.ro a contactat telefonic o serie de „îngeri păzitori” din Bucureşti şi din provincie, pentru a obţine informaţii turistice. Îi lăsăm pe cititorii cotidianul.ro să tragă concluziile şi, pentru a avea un grad de comparaţie, publicăm şi cum funcţionează „îngerii” din alt stat, de asemenea tot unul care a cunoscut rigorile regimului comunist până în 1989.
Cum este în Bucureşti…
În capitala României sunt două puncte de informaţii turistice. Unul în Gara de Nord, de fapt un chioşc mai mic decât cele de ziare din zonă, şi unul în pasajul din Piaţa Universităţii. Ce informaţii se pot obţine aici? Hărţi, pliante gratuite şi numere de telefon ale unor hoteluri. Bilet integrat pentru transportul în comun (de suprafaţă şi subteran), nici vorbă. „La noi, RATB-ul este în subordinea primăriei, iar metroul ţine de Ministerul Transporturilor. Din această cauză, nu putem oferi abonamente integrate pe durată limitată scurtă, o zi – trei zile. Puteţi lua însă de la punctele de bilete RATB un card comun, plătiţi o sumă de bani şi în funcţie de aceasta puteţi să mergeţi pe toate liniile”, mi-a declarat un angajat al punctului de informare aflat la Primăria Capitalei, cel care gestionează punctul din Pasajul Universităţii. De asemenea, despre eventuale reduceri la muzee, Zoo sau Grădina botanică, nici nu se pune problema. „Nu există o politică centralizată în ceea ce priveşte muzeele. Ştiu că există unele care oferă ceva reduceri, în funcţie de vârstă, numărul vizitatorilor dintr-un grup, dar nu pot să vă spun precis”, mi-a mai declarat sursa citată. Am mai aflat că există „discuţii privind un proiect” pentru „un fel de Bucharest Card”, dar din tonul interlocutorului meu am sesizat că este vorba de un viitor incert.
… şi cum este la Budapesta
În capitala Ungariei există cinci birouri de informare turistică. Trei sunt în aeroport, iar altele două în zone centrale ale oraşului. L-am vizitat (recent) pe cel din Liszt Ferenc tér (Piaţa Franz Liszt – în limba română). Aici, într-un spaţiu suficient de mare, deservit de 10 angajaţi, poţi afla absolut orice despre obiectivele din oraş, în trei limbi de circulaţie internaţională. În afară de hărţi şi broşuri (inclusiv în limba română) care îţi oferă informaţii până la cel mai neînsemnat amănunt, de aici se poate achiziţiona şi un instrument turistic NELIPSIT în nicio capitală europeană, şi nu numai. Este vorba de un card turistic – Budapesta Card – care este de două tipuri, cu valabilitate de 48 sau 72 de ore. Prin acest card se poate călători cu orice mijloc de transport din oraş (subteran, teran sau suprateran), şi se obţind reduceri (între 10 şi 20%) pentru circa 150 de obiective, dintre care 62 de muzee, Zoo, Grădina botanică, 20 de restaurante sau baruri, 9 spa-uri etc. Pentru un turist care timp de trei zile utilizează de 10 ori metroul şi de tot atâtea ori transportul teran şi vizitează 6-7 muzee şi Zoo, economia realizată este în jur de 20 de euro, cel puţin. Dacă mai adăugăm că există unele hoteluri care îţi oferă bonusuri la cazare, printre acestea fiind şi o reducere de 30% la achiziţionarea unui Budapesta Card, atunci economia este şi mai mare.
La „Turism în Bucovina” nu ai cu cine discuta
În „patria” baronului PDL Gheorghe Flutur, unde ministrul Elena Udrea a pompat bani cu găleata pentru programul „Turism în Bucovina”, obţinerea unei banale informaţii este ceva de domeniul SF. Există, în acte, în Suceava „Centrul de informare turistică Bucovina”. Numai că acest centru numai pentru uzul turiştilor nu este. În primul rând, un turist nu are acces la centru, pentru că el se află în sediul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. Apelând (joi la ora 15.00 – n.a.) telefonul care apare pe site-ul infotravelromania.ro, am nimerit peste centrala universităţii, care mi-a făcut legătura cu interiorul indicat pe site. După câteva minute de sunat în gol, centralista mi-a spus că „nu răspunde”. Întrebând-o dacă respectivul interior are legătură cu Centrul de informare turistică Bucovina, am primit următorul răspuns:”Este interiorul cabinetului dlui profesor Nedelea. Dânsul se ocupă de problema turismului. Eu nu ştiu ce informaţii se oferă, dl profesor ştie. Acum nu răspunde, probabil că nu este în cabinet”. Închipuiţi-vă ce impresie şi-ar crea despre „turismul în Bucovina” un cetăţean străin care ar intenţiona să viziteze zona. În localitate mai există şi Centrul Judeţean de Informare Turistică Infoturism Suceava, dar la ora 15.20 telefonul suna în gol.
La Arad se dau pliante şi hărţi „gratis”…
La capătul telefonului de la Centrul de informare turistică Arad, o voce amabilă ne-a spus care este oferta: „Primiţi pliante şi hărţi gratis”. De reduceri la obiective turistice nu poate fi vorba, în Arad existând doar un singur muzeu, cu două secţii distincte. Iar de vreund discount – în sezon – la „mândria Aradului”, ştrandul Termal Neptun (unitate aflată în subordinea primăriei conduse de „celebrul” Gheorghe Falcă, iarăşi nu se poate vorbi. De abonament turistic pentru transportul în comun nu s-a auzit în Arad.
… iar la 40 km distanţă ţi se face program, zi lumină
La numai o aruncătură de băţ de Arad, mai precis la 40 de km, dar… în orăşelul Gyula din Ungaria, distanţa la capitolul informarea turiştilor faţă de oraşul păstorit de Falcă este ca de la pământ la lună. Într-un spaţiu central, cinci angajaţi – dintre care obligatoriu unul vorbitor de limba română şi altul de limbă germană (engleza fiind de asemenea condiţie pentru angajare) – îţi oferă un potop de informaţii, îţi facilitează cazarea (dacă nu ai rezolvat-o anterior), încearcă să te convingă să îţi treci în program toate obiectivele din localitate. Care localitate are doar 29.300 de locuitori, dar aici poţi găsi băi termale, cu 19 bazine în aer liber sau acoperite – nici nu se poate compara cu „Neptun, cel mai mare ştrand termal din Europa de Est şi Centrală”, o cetate medievală conservată 100%, un castel, două muzee, două expoziţii permanente, trei case memoriale, şapte hoteluri de 3 stele şi trei hoteluri de 4 stele şi în jur de 70 de pensiuni. Şi aici, la majoritatea hotelurilor în preţ intră reduceri la muzee şi bilete gratuite la băile termale. Estimativ, din cei 600.000 de turişti care au utilizat în 2010 unităţi de cazare în localitate, peste 400.000 au fost români, acestora adăugându-li-se alte câteva zeci de mii din judeţele Arad şi Timiş care au venit doar în weekend, fără a se caza.
