În contextul tensiunilor create de nominalizarea Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de șefă a Oficiului Procurorului European, este interesant de amintit un caz similar, din urmă cu exact doi ani.
În martie 2017, polonezul Donald Tusk a fost propus pentru al doilea mandat de doi ani si jumătate ca președinte al Consiliului European. Tusk, fost premier liberal al Poloniei, era si este rivalul numărul unu al partidului de guvernare din Polonia, condus de Jaroslaw Kaczynski, care s-a opus realegerii lui Tusk și a înaintat candidatura europarlamentarului Jacek Saryusz-Wolski, implicat în anii 1990 în negocierile pentru aderarea Poloniei la UE. Guvernul polonez l-a acuzat pe Tusk că s-a folosit de poziția sa la Bruxelles pentru a submina puterea aleasă democratic in Polonia. Premierul Poloniei din 2017, Beata Szydlo a făcut apel la respectarea regulii nescrise a alegerii președintelui CE în unanimitate. ”Nu putem distruge această solidaritate”, a spus Szydlo. Potrivit publicației Visegradpost, Szydlo a primit o replică tăioasă de la președintele Franței, Francois Hollande, aflat la final de mandat: ”Voi aveți principiile, dar noi avem fondurile UE”. Iar apoi a venit si o replică din partea premierului Belgiei, Charles Michel, care a spus că refuzul Poloniei de a-și susține compatriotul a fost ”cinic” și ”infatil”. Cancelara Angela Merkel l-a susținut în mod vădit pe Tusk, chiar în timpul unei vizite în Polonia, înaintea votului. Jarolaw Kaczysnki a declarat atunci că Tusk este candidatul Germaniei, nu al Poloniei.
Iar guvernul Poloniei chiar avea de partea sa principiile, pentru că nu au fost puține publicațiile care au arătat că Donald Tusk nu și-a respectat mandatul de la Bruxelles, care îi cere neutralitate politică și neamestec în afacerile interne ale statelor membre. ”Era logic ca guvernul polonez să nu-l sprijine”, scria Visegradpost. Tusk a susținut fățiș protestele de la începutul acelui an, când protestatarii au atacat clădirile Parlamentului și Guvernului și când oficialii guvernului au vorbit inclusiv de o tentativă de lovitură de stat.
Merită de amitit că în această dispută de la Bruxelles ce pare a se repeta și în cazul Kovesi, Polonia nu a putut conta pe niciun sprijin, nici măcar din pratea Ungariei lui Viktor Orban. Inițial, premierul Ungariei a fost ambiguu, dar în ziua votului de la Bruxelles a declarat că va respecta pozitia partidului din care face parte – PPE -, partid în care se afla și liberalul Donald Tusk. Guvernul Poloniei a fost izolat și nu a reușit decât să marcheze o premieră – alegerea unui președinte al Consiliului European fără unanimitate.
Trusturi media partizane
Tot în acest cotext este de remarcat și partizanatul fățiș al presei europene. S-a ajuns chiar în situația în care șeful marii companii Axel Springer Media AG, deținătoarea publicației Politico.eu, a Die Welt sau Bild, dar cu afaceri și în presa poloneză, să le scrie angajaților următoarele: ”Ideologiile primitive au pierdut în fața valorilor și a rațiunii. Câștigătorul nu este doar Donald Tusk, iar Kaczynski nu este singurul înfrânt. Împreună cu Tusk au câștigat polonezii – toți cei care sunt mândri că fac parte din UE (…) Cât despre înfânți, dincolo de Jarsolaw Kaczynski, Polonia și-a pierdut reputația de partener de încredere”. Compania Axel Springer a fost crticată atunci chiar și în Germania, pe motiv că permite publicațiilor sale din Germania să insulte polonezii și viceversa.
Campanie pentru spargerea PSD la Bruxelles
Și pentru că am ajuns la Politico.eu, un articol publicat pe 13 martie 2019 arată că, ”recent, guvernul PSD s-a angajat într-o campanie internațională de lobby împotriva unuia dintre conaționali, fosta șefă anticorupție Laura Codruta Kovesi, pentru a o împiedica să obțină postul de procuror șef al UE”. Mai rămâne ca ziarul să scrie despre ”ideologiile primitive” din România și despre înfrângerea PSD și a reputației Romaniei.
Însă articolul de mai sus nu este despre situația Laurei Kovesi, ci despre promovarea lui Victor Ponta și a partidului său Pro Romania. Este semnat de Anca Gurzu, cea care semnat și ”dezvăluirea” că fostul primar al New York-ului, Rudolph Giuliani, a fost plătit pentru a semna scrisoarea către presedintele României în care atrăgea atenția asupra protocoalelor DNA-SRI.
”Retorica eurosceptică a dus la o schismă printre cei mai importanți politicieni din România, cu unii veterani din PSD defectând în noul partid înființat de fostul premier Victor Ponta, care se prezintă drept un pro-european fără dubii”. Iar aici sunt amintiți Coria Crețu, fostul premier Mihai Tudose, ”alți membri ai parlamentului, senatori și foști miniștri”.
”Ponta, fondatorul Pro România, a fost exclus din PSD în 2017, poziționându-și partidul ca singura forță social-democrată pro-europeană din România. «Din păcate, PSD s-a transformat într-un partid foarte populist, naționalist, demagogic», este citat Ponta de Politico. Ziarul amintește în treacăt că ”criticii lui Ponta spun că nu este un lider mai bun decât foștii săi colegi, arătând că are propriile acuzații de corupție și că a fost acuzat și de plagiat în cazul tezei de doctorat”.
Politico.eu, publicația care îl prezintă pe Victor Ponta drept singurul pro-european de stânga credibil din România a mai publicat un editorial scris de Victor Ponta, la finalul anului trecut, în sectiunea de ”conținut sponzorizat”. Așa cum scria recent și presa slovaca, redacțiile marilor ziare nu fac decât să aplice etichete corupției, populismului, naționalismului, euroscepticismului si pro-rusismului când vine vorba de Estul Europei, temându-se că o analiză mai atentă a situației politice de aici ar schimba imaginea încetățenită a Estului și i-ar deruta pe cititorii care cred în această imagine.
Aparusi, fa? Azi e voie de la Baneasa? Prinsasi iar glas? Ca despre Lazar Tortionar, nimic , nimic! Zero piuiut la matale. Scarbo!