Fantoma miliardarului Jeffrey Epstein, mort în închisoare în condiții considerate suspecte, în 2019, continuă să bântuie politica americană și nu numai. Departamentul american al Justiției a publicat, pe 30 ianuarie, circa trei milioane de pagini din aparent interminabilul dosar Epstein. Este suficient cât toată presa, indiferent de orientare, să poată alege informații cu care să atace și să deschidă timpuriu campania pentru alegerile pentru Congres din 2026.
Un dosar în care pădurea nu se vede de copaci
Sunt implicate o mulțime de personalități. Fostul consilier prezidențial Steve Bannon, cu care Epstein întreținea schimburi constante și „strategice” privind influența politică internațională. Elon Musk, expeditor și destinatar al unor tentative insistente, dara fără succes, de apropiere pentru ”petrecerile sălbatice”. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, ale cărui e-mailuri „contrazic” negările anterioare privind frecvența contactelor sale cu Epstein. Diplomatul Miroslav Lajcak, care tocmai și-a dat demisia din funcția de consilier al premierului slovac Robert Fico. Asta după publicarea e-mailurilor în care îi spunea lui Epstein că iubește fetele din Ucraina și îl apreciază pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Lajcak a fost ministru de Externe al Slovaciei, Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina și a prezidat Adunarea Generală ONU.
Mai apare în dosarul Epstein și fostul prim-ministru norvegian Thorbjørn Jagland. Nu lipsește Bill Gates, fondatorul Microsoft. Apare și regizorul recent lansatului documentar ”Melania” (despre prima doamnă a SUA). Regizorul Brett Ratner este fotografiat, într-una din reședințele lui Epstein, alături de femei și de defunctul impresar francez de modele Jean-Luc Brunel. Mai apare și o corespondență între Melania Trump și partenera lui Epstein, Ghislaine Maxwell. Dar și prințesa moștenitoare a Norvegiei, Mette-Mari. Și chiar mama primarului progresist al New Yorkului, Zohran Mamdani. Este vorba despre regizoarea, Mira Nair, care a petrecut împreuna cu Ghislaine Maxwell după lansarea unui film.
Donald Trump, pentru moment „curat” în dosarul Epstein
Însă, dintre toți cei care l-au abordat pe Epstein, de aproape sau de la distanță, cel mai atent privit este Donald Trump. Numărul doi din Departamentul Justiției, Todd Blanche, a reafirmat, la CNN, că nu a găsit „niciun element susceptibil să ducă la inițierea unor urmăriri penale”, chiar dacă documentele conțin elemente considerate „tulburătoare”. Numeroasele mențiuni despre președintele Donald Trump ar proveni, în principal, din „sesizări anonime” sau „neverificabile”, insuficiente în raport cu standardele judiciare. „Întreaga lume poate privi și vedea dacă ne-am înșelat”, a sfidat el.
The New York Times a verificat dosarele si a confirmat cele spuse de procurorul general-adjunct al SUA. Fișierele conțin peste 38.000 de mențiuni despre președintelui, anturajul său, clubului Mar-a-Lago. Dar nu apare niciun schimb direct între Trump și Epstein. Totuși, unele documente îl menționează pe Trump în sesizări „neconfirmate” transmise FBI-ului și reunite într-o sinteză internă lipsită de „elemente coroborante”. Este motivul pentru care NY Times refuză să le detalieze.
Un scandal irezistibil
O mulțime de americani bogați și influenți, dar si mulți europeni si nu numai, au intrat în cercul extravagant al unui miliardar pervers și aproape sigur unii dintre ai au avut relații sexuale cu minore. Publicarea dosarelor Epstein nu are precedent. Fără digitalizare, nu ar fi fost posibilă prelucrarea unei cantități atât de mari de informații. Dar a rezultat o avalanșă de detalii despre toată lumea și despre nimeni. Pădurea nu se mai vede de copaci. Cel mult, dosarele Epstein ne oferă o imagine a moralității oligarhiei din SUA și nu numai.
Scandalul are toate ingredientele care să-l facă irezistibil: minore abuzate sexual, avioane private, chiar și o insulă privată. Și mai cu seama o ”listă” despre care nu se va ști vreodată dacă a fost sau nu dată publicității în totalitate. Pe această listă poate fi trecut orice nume, iar imaginația americanilor și frustrările lor pot fi alimentate în anul electoral 2026 suficient cât să favorizeze un candidat sau altul pentru Congres.
Un alt nivel al dosarului Epstein
Există și un alt nivel la care poate fi privit scandalul Epstein, unul care ni se arată dacă trecem de scandalul sexual. Epstein a fost și un om de legătură în afacerile unor mari investitori și guvern, între aceștia și oameni de știință importanți. Relația sa cu Bill Gates este relevanta din acest punct de vedere. ”Epstein a a fost o persoană care gestiona înțelegeri complexe în care guvernele nu aveau interesul sa lase vreo urma de implicare”, spune Pippa Malmgren, economist și strateg geopolitic, fost consilier al președintelui George W. Bush.
Lăsând la o parte, acuzațiile legate de trafic de minore, Epstein a fost comparat cu afaceristul Mark Rich, grațiat de președintele Bill Clinton în 2001, în ultima zi de mandat. Rich a făcut afaceri mari cu petrol și metale prețioase în țări cu care guvernul SUA nu trebuia să fie văzut făcând afaceri: Iran, Africa de Sud în timpul apartheid-ului, Libia lui Muammar Gaddafi.
Lumea lui Ghisaline Maxwell
Partenera lui Epstein, Ghislaine Maxwell nu a venit dintr-o lume diferită. Robert Maxwell, tatăl ei, s-a născut într-o familie de evrei din Cehoslovacia. A fost unul dintre marii moguli media din Marea Britanie. A fost implicat și în știință și tehnologie. A lansat actualul sistem „peer review” – evaluarea colegială a lucrărilor științifice. Acest sistem s-a impus, dar este uneori criticat pentru că astfel se decide care oameni de știință și tehnologii vor fi promovate și care nu. Maxwell a murit înecat în apropierea Insulelor Canare. Fiica sa a sugerat că nu a fost vorba despre sinucidere sau accident.
A lucrat Epstein împreună cu servicii secrete?
Primul șef al lui Jeffrey Epstein a fost Donald Barr, fost agent CIA. Fiul lui Donald Barr, William Barr, a fost procurorul general care a gestionat cazul Epstein atunci când acesta din urmă a fost arestat și apoi găsit mort în celulă. La prima sa condamnare, în 2005, dosarul a fost întocmit de procurorul Alexander Acosta. Ulterior, Acosta a sugerat că Epstein lucra pentru CIA și că avea o poziție mai importantă în instituțiile de forță decât cea a unui procuror. În 2019, Acosta a demisionat din funcția de secretar al Muncii în prima administrație Trump, după arestarea lui Epstein.
Pânza de păianjen întinsă de Epstein celor mai influenți americani a fost asociată de unii ziariști cu modus operandi al multor servicii secrete. Astfel se obțină pârghii de șantaj asupra politicienilor. Se aseamănă cu cazul abuzurilor sexuale comise la internatul de băieți din Belfast, în Irlanda de Nord, din anii 1950 și până în 1970. Atunci a fost condamnat un agent MI5. Apoi, Peter Hayman, director adjunct al spionajului britanic – MI6 – a făcut parte dintr-o rețea pro-pedofiliei. Cazul său a fost îngropat la cererea premierului Margareth Thatcher.
Val de desecretizări: Russiagate, JFK, Martin Luther King
Important este că dezvăluirile sordide din ”dosarele Epstein” vin împreună cu alte avalanșe de dezvăluiri și anchete. În vara anului trecut, șefa comunității americane de informații, Tulsi Gabbard, l-a acuzat pe fostul președinte Barack Obama și pe cei din echipa sa de securitate că au comis o ”lovitură de stat”. Una în formă continuată vreme de ani de zile, împotriva președintelui Donald Trump. Tot atunci, procurorul general Pam Bondi le-a cerut procurorilor să înceapă anchete în acest caz. Este vorba despre scandalul Russiagate, rodul anchetei FBI Crossfire Hurricane, începută în timpul campaniei prezidențiale din 2016.
Pe 28 ianuarie 2026, aceeași Tulsi Gabbard s-a deplasat în statul Georgia, la centrul electoral Fulton, acolo unde se presupune că ar fi fost fraudate alegerile prezidențiale din 2020. Va urma publicarea unui raport. Nu trebuie uitat nici de desecretizarea, tot sub administrația Trump, a mai multor dosare despre asasinarea președintelui J.F. Kennedy și a lui Martin Luther King.
O strategie de a regândi relația dintre serviciile secrete și președinte
Concluzia este că, după atacurile asupra sa prin scandalul Russiagate, chiar și prin dosarele Epstein, președintele Trump încearcă să răspundă îngropându-i pe rivali, pe ziariști și pe alegătorii simpli în munți de dosare și informații desecretizate. Guvernul Trump nu dorește să intre în coliziune frontală cu serviciile secrete americane. Publicarea acestor dosare sugerează doar vag că adevărul nu este neapărat identic cu versiunea oficială a faptelor. Președintele Trump și echipa sa par să testeze cât de mare este apetența publicului american pentru aceste informații și lasă la latitudinea lui modul în care se pot face conexiunile. Dezbaterea care va urma nu va fi despre Jefrey Epstein, lista și insula sa secretă. Va fi despre relația dintre înalții funcționari, serviciile de informații și instituția președintelui Statelor Unite.
