Președintele turc Recep Erdogan, care pune piedici procesului de aderare a Finlandei și Suediei la NATO, i-a spus sâmbătă premierului suedez Magdalena Andersson că Ankara așteaptă pași concreți în ceea ce privește preocupările sale legate de organizațiile teroriste, relatează Anadolu, citată de Reuters.
Erdogan motivează vetoul său împotriva admiterii Finlandei şi Suediei în NATO prin faptul că aceste două ţări adăpostesc ”terorişti”, referire la membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), la miliţiile kurde din Siria sau la membrii reţelei lui Fethullah Gulen, clericul turc aflat în SUA şi acuzat de Ankara că s-a aflat în spatele loviturii de stat eşuate, din iulie 2016, împotriva preşedintelui Erdogan.
Suedia trebuie să înceteze ”sprijinul politic, financiar şi militar” pentru grupările teroriste şi să pună capăt ”embargourilor asupra industriei de apărare”, i-a spus preşedintele turc şefei guvernului suedez, Magdalena Andersson, potrivit unui anunţ al Ankarei.
Aceasta din urmă se aşteaptă ca toată lumea să respecte lupta ei ”legitimă” împotriva unor grupări care ”ameninţă securitatea naţională a Turciei şi poporul ei”, i-a transmis Erdogan şi omologului său finlandez Saul Niinisto.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris pe Twitter, după ce a avut la rândul său o convorbire telefonică cu preşedintele turc, că va continua dialogul pentru a răspunde ”preocupărilor de securitate” ale Turciei. ”Suntem de acord că este nevoie să se ţină cont de preocupările de securitate ale tuturor aliaţilor şi discuţiile pentru găsirea unei soluţii trebuie să continue”, a indicat Stoltenberg.
Embargoul asupra exporturilor de arme a fost impus Turciei după incursiunea sa în Siria în 2019.
Finlanda și Suedia au depus miercuri cererea oficială de aderare la NATO, după invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina.
Turcia i-a surprins săptămâna trecută pe aliații din NATO prin obiecțiile sale față de aderarea celor două țări, dar liderii occidentali și-au exprimat încrederea că obiecțiile Ankarei nu vor fi un obstacol în calea procesului de aderare la NATO.
Ankara spune că Suedia și Finlanda adăpostesc persoane legate de gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și adepți ai lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016.
Puteau profita și dregătorii noștri. Nu suntem deloc răzbunători. Disprețuim memoria și istoria. Dacă eram eu Iohannis, Ciucă, Dâncu sau Aurescu, pe Suedia o lăsam în NATO, măcar gândind la Nobelul dlui Cărtărescu, dar pe Finlanda nu, o mai șicanam puțin, deoarece mai găsim ușor pe net că în martie 2013, cam de Ziua Femeii, se opunea dușmănos primirii României și Bulgariei în Schengen, motivând disprețuitor că au fost primite prea devreme în UE!