Estonia, Rusia, Israel, implicate într-o poveste demnă de Războiul Rece

Deturnarea, în iulie 2009, a vasului rusesc Arctic Sea, care ar fi transportat sisteme ruseşti antirachetă S-300 în Iran, ar fi fost opera lui Erik-Neiliss Kross, fost şef al serviciilor secrete estoniene. Informaţia a fost furnizată de unul dintre piraţi, judecat acum la Moscova, care a fos de acord să colaboreze cu autorităţile pentru reducerea […]

Estonia, Rusia, Israel, implicate într-o poveste demnă de Războiul Rece

Deturnarea, în iulie 2009, a vasului rusesc Arctic Sea, care ar fi transportat sisteme ruseşti antirachetă S-300 în Iran, ar fi fost opera lui Erik-Neiliss Kross, fost şef al serviciilor secrete estoniene. Informaţia a fost furnizată de unul dintre piraţi, judecat acum la Moscova, care a fos de acord să colaboreze cu autorităţile pentru reducerea […]

Deturnarea, în iulie 2009, a vasului rusesc Arctic Sea, care ar fi transportat sisteme ruseşti antirachetă S-300 în Iran, ar fi fost opera lui Erik-Neiliss Kross, fost şef al serviciilor secrete estoniene. Informaţia a fost furnizată de unul dintre piraţi, judecat acum la Moscova, care a fos de acord să colaboreze cu autorităţile pentru reducerea pedepsei. Presa rusă publică informaţia într-un moment în care noile sancţiuni ONU împotriva Iranului omit să treacă pe lista neagră sistemele S-300.

Dmitri Savins, acuzat de piraterie, spune că în operaţiune mai erau implicaţi doi etnici ruşi din Germania şi Israel. Kross a condus spionajul estonian în anii ’90, scrie Interfax, şi apoi a acumulat datorii mari în afaceri. El urmărea să obţină o răscumpărare pentru nava Arctic Sea. Savins urma să primească 100.000 de euro pentru operaţiune, iar oamenii săi câte 20.000 de euro.

Oficial, Arctic Sea transporta lemne din Finlanda către Algeria. Piraţii au capturat nava în Marea Baltică, în apele teritoriale suedeze. După mai multe zile în care nu s-a ştiut nimic despre navă, aceasta a fost reperată de armata rusă în apropierea Capului Verde şi echipajul a fost eliberat. Rămâne însă întrebare de ce ar fi riscat piraţii pentru o încărcătură de doar 1,5 milioane de euro. Folosirea de către armata rusă a mai multor avioane cargo Iliuşin 76 pentru un echipaj de doar 14 oameni şi 8 suspecţi de piraterie a stârnit suspiciuni privind posibilitatea ca nava să fi transportat o încărcătură mult mai valoroasă decât lemnele finlandeze.

Ulterior, presa a scris că intervenţia rusă a survenit abia după ce serviciile de la Moscova au fost informate de un serviciu occidental de spionaj că nava transportă rachete S-300 către Iran, la comanda unui grup de foşti militari ruşi. Unii analişti au considerat că acesta a fost modul în care Moscova a fost informată că operaţiunea secretă a fost descoperită de Occident şi a decis să-i pună capăt. În acest timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut o vizită la Moscova, rămasă secretă atât timp cât incidentul nu s-a rezolvat. El s-a întâlnit cu Putin pentru a discuta despre cum armele pot ajunge din Iran în mâinile Hezbollahului şi Hamasului.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.