Comisia Europeană (CE), prin Centrul Comun de Cercetare, demarează în această lună o campanie de testare a alimentelor, cu scopul declarat de a combate aplicarea de standarde duble de calitate în diversele state membre. Prea multe detalii nu s-au dat, însă există cel puțin un supermarket din România care a decis ca înainte de începerea verificărilor să retragă de la vânzare anumite produse controversate.
Decizia a fost luată în urma multor presiuni, critici și rezultate ale studiilor ce au fost anunțate de țări din estul Europei. „Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, cu sprijinul a mai mult de jumătate din statele membre ale UE şi o gamă largă de organizaţii de părţi interesate, finalizează o metodologie comună de testare şi va coordona o campanie de testare concentrată asupra produselor alimentare în luna mai 2018“, s-a anunțat luna trecută. Această activitate „va fi esenţială pentru a ajuta autorităţile naţionale să aplice normele UE“, se menţionează în comunicatul citat.
Testările României
În România, la jumătatea anului trecut analizele comparative realizate de autorităţile de la Bucureşti au identificat 9 din 29 de produse alimentare care aveau standarde duble din punct de vedere calitativ în România şi în câteva ţări din UE. „Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi, simultan, 29 de probe identice din magazinele româneşti, sortimente din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolată. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punct de vedere al conţinutului de grăsimi şi proteine, au precizat oficialii Ministerului Agriculturii (MADR). Interesant este faptul că deși s-au trimis solicitări de colaborare unui număr de cinci țări, doar Olanda, Germania și Belgia au răspuns solicitării, Franța și Austria nu au acceptat cererea noastră, iar echipele României nu au primit accept de a se deplasa în cele două țări pentru identificarea și prelevarea de produse alimentare care să stea la baza studiului comparativ.
Coșul de gunoi al Europei
Liderii statelor din Grupul de la Vişegrad – Slovacia, Cehia, Ungaria şi Polonia – s-au plâns de multă vreme că producătorii şi lanţurile de supermarketuri aduc la ei în ţară alimente cu o calitate inferioară faţă de cea din Europa de Vest, o practică despre care au spus că „este discriminatorie şi că alimentează neîncrederea“. Cehia se numără printre țările care au presat Uniunea Europeana să interzică vânzarea de produse alimentare inferioare în estul Europei sub același brand ca mâncarea mai bună, disponibila în cele occidentale. Cehii s-au alăturat astfel Slovaciei și Ungariei, care anunțaseră public că „multinaționalele din domeniul alimentar vând mâncare mai proastă pe piața estică, mai săracă și mai puțin competitivă.“ „În practică, în cazul anumitor produse, suntem coșul de gunoi al Europei“, a spus ministrul ceh al Agriculturii, Marian Jurecka. Studiul cehilor privind calitatea alimentelor a fost încheiat în luna iunie a anului trecut. Datele, împreună cu cele din Slovacia și alte țări, inclusiv România, au fost folosite apoi pentru efortul de a schimba regulile UE. În studiu au fost incluse și alte produse în afară de alimente, precum detergenții. Ungaria a anunțat deja că o analiză realizată de o agenție guvernamentală arată că marile companii obișnuiesc să comercializeze produse de o calitate inferioară pe piața din estul Europei, chiar dacă este utilizat același brand și preț ca în țările din vestul Europei. Autoritățile slovace au anunțat și ele că au descoperit diferențe de gust, compoziție și aspect în aproape zece produse alimentare vândute local, prin comparație cu aceleași produse din Germania și Austria, de pildă.
„Pe piaţa noastră unică nu este loc de standarde duble sau pentru consumatori din clasă inferioară“, a declarat Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei. „Nu este posibil ca aceeaşi conservă să conţină carne de vită în Germania şi carne de pui separată mecanic la noi în ţară“, i-a replicat Robert Fico, premierul Slovaciei.
Bohuslav Sobotka, premierul Cehiei, a spus că aceste „standarde duble la alimente“ sunt „destul de îngrijorătoare“. Beata Szydlo, premierul Poloniei, a afirmat că problema este importantă pentru V4. Studii din Cehia şi Ungaria susţin că au găsit diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ingredientele alimentare din laptele praf, pâine şi ciocolată vândute sub acelaşi brand în statele din estul şi vestul UE. Zgomotul făcut de aceşti lideri nu este lipsit de temei, scrie DW, deoarece fostele state comuniste au o lungă istorie a produselor de calitate slabă aruncate la ele pe pieţe.
Probleme vechi, ignorate
O dezbatere similară a existat în Parlamentul European în urma cu câțiva ani, când europarlamentarii au abordat problema într-o dezbatere referitoare la o întrebare pusă de eurodeputată Elena Oana Antonescu (România), de la Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat). Într-un schimb de opinii din cadrul comisiei pentru mediu, sănătate publica și siguranța alimentară, reprezentantul Comisiei Europene, pe atunci Jerome Lepeintre, a arătat că producătorii ar schimba ingrediente, dar ar proceda „în funcție de puterea de cumpărare, gusturile și tradițiile din diferite țări“. În cele din urmă, participanții la acea dezbatere au căzut de acord că, deși UE nu poate impune rețeta, consumatorii au dreptul de a fi informați despre compoziția produselor.
Directivă cu dus și întors
Parlamentul European și Consiliul au adoptat în 2005 Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori. Tot mai multe state europene se plâng că producătorii de produse alimentare, cosmetice și articole vestimentare încalcă aceasta directivă care stipulează „realizarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor“ și se referă la „Dezvoltarea practicilor comerciale loiale în cadrul zonei fără frontiere interne, vitală pentru a favoriza dezvoltarea activităților transfrontaliere.“ Cât despre disparități, acestea „creează ambiguitate în ceea ce privește normele de drept intern care se aplică practicilor comerciale neloiale ce aduc atingere intereselor economice ale consumatorilor și creează multe bariere care afectează întreprinderile și consumatorii (…) În conformitate cu principiul proporționalității, prezenta directivă protejează consumatorii de consecințele unor asemenea practici comerciale neloiale, în cazul în care sunt semnificative, dar recunoaște că, în unele cazuri, impactul asupra consumatorilor poate fi neglijabil.“
Ce se va verifica
Din Comunicarea Comisiei de la sfârșitul anului trecut, privind aplicarea legislației UE în domeniul alimentelor și al protecției consumatorilor în cazul aspectelor legate de calitatea diferențiată a produselor – cazul specific al produselor alimentare, aflăm și care sunt criteriile după care se va efectua verificarea din luna mai.
„Comercializarea de produse cu același ambalaj și sub aceeași marcă, dar cu o compoziție și un profil senzorial diferite, ar putea să contravină DPCN dacă se pot demonstra, de la caz la caz, următoarele: consumatorii au așteptări specifice legitime cu privire la un produs în raport cu un „produs de referință“, iar respectivul produs se abate în mod semnificativ de la aceste așteptări; comerciantul omite să furnizeze sau nu furnizează deloc informații adecvate consumatorilor care să le permită acestora să înțeleagă că este posibil să existe o diferență în raport cu așteptările lor; este probabil ca aceste informații inadecvate sau insuficiente să denatureze comportamentul economic al consumatorului mediu, de exemplu prin determinarea acestuia să cumpere un produs pe care altfel nu l-ar fi achiziționat.
Evaluarea Centrului Comun de Cercetare va viza: principalele caracteristici ale unui produs pe care este probabil ca un consumator mediu să le ia în considerare atunci când ia deciziile de cumpărare și de care ține seama în decizia sa comercială pozitivă sau negativă; dacă informațiile privind principalele caracteristici ale unui anumit produs au fost omise sau sunt neclare; dacă este probabil ca informațiile privind principalele caracteristici ale unui produs care lipsesc sau sunt neclare să modifice decizia comercială a consumatorului mediu.“
Eu nu inteleg toate prostiile astea romanesti cu privire la mancare:este slab calitativa,neconform normelor europene,trebuie retrasa automat din comert,firmele amendate masiv iar la a doua abatere interzicerea totala si pe viata a produselor firmei respective si a sucursalelor.Asta se poate aplica si producatorilor locali care iti vand chimicale sub denumirea de salam sau capsuni.Vreti mancare curata care nu se poate produce in Romania? puteti da telefon la rusi ca pe la ei sunt interzise modificarile genetice si majoritatea chimicalelor,aveti de ales intre boabe de grau cu picioare si gust de soarece fata de ceva grau imputit frantuzesc care nu poate fi pus ca rasad sau alegeti ceva care nu arata bine dar este curat.Cumparati conserva de peste pe care somon si in realitate ai crap vopsit in rosu,ciocolata cu miros de cacao,branza la care ultimul ingredient este lapte,pate de gasca (un ficat de gasca-un ficat de vaca/porc),carne de porc impregnata cu apa,penicilina sub denumirea de pui proaspat etc.Inca nu este tarziu,actionati, ca parca va vad band sampanie frantuzeasca (vin de masa cu CO2) sub denumirea de Gordon Bleu si la un pret exorbitat care merge cu ceva icre negre (icre galbene date cu crema de ghete neagra)si vandute sub ceva denumiri pompoase Romanov?