Falimentul, singura şansă a Greciei

Nici FMI, nici ţările euro nu mai pot împrumuta Grecia decât distrugându-şi credibilitatea. În aceste condiţii şi pentru că economia Greciei se prăbuşeşte mult peste estimări a mai rămas doar o opţiune: falimentul. Este foarte posibil ca politicienii europeni să fi amânat luni de zile acest final pentru a aştepta intrarea în funcţiune a Mecanismului […]

Nici FMI, nici ţările euro nu mai pot împrumuta Grecia decât distrugându-şi credibilitatea. În aceste condiţii şi pentru că economia Greciei se prăbuşeşte mult peste estimări a mai rămas doar o opţiune: falimentul. Este foarte posibil ca politicienii europeni să fi amânat luni de zile acest final pentru a aştepta intrarea în funcţiune a Mecanismului […]

Nici FMI, nici ţările euro nu mai pot împrumuta Grecia decât distrugându-şi credibilitatea. În aceste condiţii şi pentru că economia Greciei se prăbuşeşte mult peste estimări a mai rămas doar o opţiune: falimentul. Este foarte posibil ca politicienii europeni să fi amânat luni de zile acest final pentru a aştepta intrarea în funcţiune a Mecanismului European de Stabilitate, scrie revista Der Spiegel, in editia electronica.

Este putin probabil ca toate cele 130 de miliarde de euro din al doilea împrumut oferit de UE şi FMI Greciei să ajungă vreodată la Atena şi este şi mai puţin probabil ca toţi aceşti bani să mai poată salva Grecia de la faliment. Ipotezele de la care a plecat actualul plan de salvare, în februarie 2012, nu mai sunt valide. Atunci se estima că economia Greciei se va contracta cu 4,5% în acest an , acum însă se aşteaptă o prăbuşire de circa 7%. Aceasta înseamnă venituri mai mici din taxe, cheltuieli sociale mai mari.

Iar peste toate acestea, Grecia cere o extindere a planului de austeritate cu doi ani, până în 2016. Mai mult timp înseamnă şi mai mulţi bani pentru a ajuta Grecia. Marile economii ale UE, alături de FMI nu mai sunt dispuşi să ofere mai mult. Este uşor de imaginat ce se va întâmpla dacă Angela Merkel va veni pentru a treia oară în faţa Budestagului pentru a cere zeci de miliarde de euro pentru Grecia, când a fost părăsită chiar şi de către unii deputaţi creştin-democraţi şi cand anul viitor vor avea loc alegeri. Pe de altă parte, cancelarul german nu poate decât să dea vina pe ea însăşi pentru faptul că a insisitat pe măsurile de austeritate draconice, pentru care a devenit evident de mult timp că grecii nu sunt dispuşi să se sacrifice.

Tot ceea ce a adus austeritatea pentru Grecia a fost creşterea astronomică a datoriilor, sărăcirea populaţiei, creşterea ratei sinuciderilor şi riscul unei generaţii pierdute. Creditorii au continuat însă cu acest plan, chiar dacă, cu suficient de mult timp în urmă. era evident spre ce situaţie se îndreaptă Grecia.

Este foarte posibil ca politicienii europeni să fi amânat luni şi luni de zile falimentul Greciei pentru a aştepta intrarea în funcţiune a Mecanismului European de Stabilitate, care oferă o plasă de siguranţă zonei euro împotriva unui asemenea accident financiar. Această amânare comportă riscuri majore; este vorba despre un aranjament prin care guvernul grec se va putea împrumuta de la băncile elene, care vor primi în schimb obligaţiuni ale statului şi în care vor fi atrase în cele din urmă şi statele din zona euro.

Toate acestea arată că singura soluţie este un faliment cât mai rapid al Greciei, care îi va da şansa unui nou început, fie că în zona euro sau în afara ei. Doar aşa creditorii de Berlin (Germania va pierde 80 de miliarde de euro în cazul unui faliment al Greciei în acest moment şi nu mai târziu) şi de la Bruxelles pot scăpa din aceasta spirală a datoriilor în care singuri au intrat.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.