Dedicat îmbinării muzicii electronice cu artele vizuale, dezvăluind o selecţie de talente internaţionale şi proiecte locale, festivalul rămâne şi anul acesta fidel misiunii sale de a crea un spaţiu de comunicare multimedia, în care muzica rămâne protagonistă.
Din 19 până în 22 aprilie, Universitatea Naţională de Muzică şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană găzduiesc prestaţii live combinate cu un decor aparte şi completate cu proiecţii video.
Astăzi, la ora 20.00, programul va debuta, la Universitatea de Muzică, cu un recital neortodox al pianistului german Hauschka, urmat de vocea impresionantă a cântăreţei estoniene Maria Minerva, diva lo-fi a labelul-ui.
Compozitorul şi pianistul Hauschka, pe numele adevărat Volker Bertelmann, a avut ideea de a “pregăti” venerabilul instrument cu mingi de ping pong, benzi adezive şi alte obiecte de folosinţă nemuzicală, care alterează sunetul obişnuit al pianului, fără a răpi muzicii astfel obţinute romantismul, dar conferindu-i un sound proaspăt. Hauschka este cunoscut pentru interesul său pentru muzica electronică, combinând tradiţia lui Eric Satie cu explorările mai recente ale lui John Cage şi diferite stiluri contemporane ale muzicii electronice. Înregistrările sale dovedesc şi aplecarea către muzica house şi tehno, dar şi ştiinţa de a folosi sintetizatorul.
Hauschka şi pregătirea pianului
Născută în Estonia, dar trăind la Londra şi înregistrând, de obicei, la Los Angeles, Maria Minerva este cunoscută pentru piesele ei în care elemente pop generatoare de visare sunt combinate cu disco, cu elemente ale anilor ’80 şi accente lascive.
Mâine, festivalul schimbă decorul. Dixon, duo-ul londonez “Disclosure”, Anadolchioi şi Herne îşi aşteaptă publicul la MNAC. Concertele live de pe terasa acoperită cu o structură transparentă sunt însoţite de instalaţii şi proiecţii de filme documentare în mediateca muzeului. DJ-ul român Herne va prezenta “Origami Sound”, caracterizat prin selecţia muzicală menită să releve cele mai intense trăiri personale. Adunând piese ale unor muzicieni necunoscuţi sau foarte puţin cunoscuţi din întreaga lume, Herne realizează o muzică electronică cu mare potenţial emoţional. DJ-ul german Dixon a colaborat în anii ’90 cu formaţia de jazz “Jazzanova”, desăvârşindu-şi abilităţile de DJ în cluburile berlineze “Tresor”, “WMF” şi “E-Werk”. Capacitatea sa remarcabilă de a mixa s-a afirmat în seria mix „Off Limits” sau “Body Language 4 Mix on Get Physical”. Colaborarea cu Ame, care a avut ca rezultat înregistrarea “Innervisions”, şi cu Henrik Schwarz a dus la rafinate combinaţii apreciate de toţi îndrăgostiţii de tehno.
Cântăreaţa estoniană Maria Minerva
Tânărul producător de la Marea Neagră, Anadolchioi, îşi face prima apariţie live sub acest pseudonim, ales după cartierul constănţean omonim, cu o componenţă etnică diversă, de la romi la turci, care i-a inspirat un proiect dominat de eurodance, turbo-folk şi juke.
Guy şi Howard Lawrence, componenţii duo-ului “Disclosure”, au adus o enrgie nouă în tradiţia dance din Marea Britanie, destul de apropiată de maniera lui Joy Orbison, creând un R&B în care melancolia şi bucuria de a trăi se îmbină perfect.
O întâlnire cu muzica leftfield românească prilejuieşte sâmbătă “Batiscaf Radio”, care sondează arhivele culturii pop autohtone căreia îi aduc un omagiu. Li se alătură bulgarii stabiliţi în Germania de la “1000 names”, cu mixurile lor de house music şi ritmuri garaj, într-o muzică psihedelică uimitoare. Un mix de house, swing, italo-disco, kwaito, huarachero, cumbia sau champe va propune şi chilianul stabilit în Argentina, Matias Aguayo, cel numit “şamanul argentinian”, la care muzica germană este colorată cu ingrediente sud-americane. “The Miracles Club”, trio-ul de psych-house din Portland, format din Honey Owens, Rafael Fauria şi Ryan Boyle, va performa un număr magic cu miros de Hacienda, Soul II Soul şi Coogi jumpers, din care ironia nu lipseşte. Ei creează o atmosferă amintind de anii ’90. Cu evoluţii prin toată Europa, la festivaluri ca “TodaysArt”, “ICAS / Club Transmediale”, “Unsound”, “Periferias”, Sillyconductor şi-a văzut înregistrările, produse la graniţa dintre acustica microtonală şi robotica înecată în bass a clavecinului, selectate pentru filme, show-uri de modă… Este un melanj romantic de folk românesc, disco, dance.
Matias Aguayo
Ultima zi a festivalului reuneşte franţuzescul Versailles, cu costumele sale fastuoase şi muzica lui barocă trecută ironic prin sintetizator, al formaţiei “Scarlatti Goes Electro”, cu serenadele foarte tânărului producător din Glasgow, Koreless, ale cărui melodii solare au ritmuri blânde şi emoţii trădând melancolia, şi cu Emika, ajunsă la Berlin din Bristol, cu un pop plin de emoţii sumbre. Seara va fi încheiată de DJ-ii Rashad şi Spinn, ambasadori ai juke-ului şi footwork-ului din Chicago. Recunoscuţi pe plan internţional în ultimii doi ani, piesele lor reprezintă un capitol nou în istoria muzicii electronice.
Nik Nowak, Panzer
Fanii muzicii electronice se vor putea bucura şi de “audio-tancul” designerului german Nik Novak (Panzer), parcat în faţa MNAC-ul. Instalaţia din 2011 este o reprezentare artistică a sunetului armelor, influenţată de estetica tehnologiile militare, fascinantă prin frecvenţele agresive, menite să sugereze rolul sunetului în controlarea maselor şi a spaţiului. De admirat şi scultura sonoră realizată de Michel şi André Décosterd, intitulată “Cycloid-E”, instalaţie metalică, etalată la parterul Muzeului Naţional de Artă Contemporană.
