Într-un articol publicat vineri, pe site-ul Financial Times, se face referire şi la ‘defensiva’ României şi Bulgariei în urma rezervelor Franţei şi a Germaniei cu privire la aderarea la spaţiul Schengen. „2011 ar putea fi un an dificil”, se arată în articol, precizând totodată că 2011 este anul în care fostele ţări comuniste din centrul Europei urmau să demonstraze că, prin deţinerea consecutivă, pentru prima dată în istoria blocului comunitar, a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, sunt egale cu statele din Occident.
Publicaţia britanică mai notează că disputa asupra aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea dura luni bune.
Preşedinţia a Ungariei, care a început acum o săptămână, este deja marcată de controversă. Guvernele occidentale l-au acuzat pe premierul ungar Viktor Orban că încalcă principiile fundamentale ale UE prin adoptarea unei radicale legi a mass-media, despre care spun că îi oferă şefului executivului de la Budapesta puteri necorespunzătoare asupra presei. Polonia, care va prelua preşedinţia UE în iulie, a fost și ea implicată luna trecută, într-o dispută cu Marea Britanie, Franţa şi Germania, atunci când acestea au susţinut o îngheţare a fondurilor UE, care s-ar îndrepta în mod disproporţionat spre Polonia şi alte noi state membre.
Aceste mişcări au creat iritare în capitalele din centrul şi estul Europei. Viktor Orban a ameninţat în secret asupra oricărei încercări a UE de a trata diferit Ungaria comparativ cu ‘alte ţări (care) au democraţii de 200 de ani’. Polonia a promis că va lupta împotriva oricăror reduceri ale fondurilor de dezvoltare ale UE pentru noile state membre. Iar ministrul român de externe a ameninţat cu blocarea aderării Croaţiei la UE dacă nu se acceptă aderarea la Schengen, deşi preşedintele Traian Băsescu s-a distanţat ulterior de această ameninţare. „Nu vom accepta o discriminare, fie şi din partea celor mai puternice state ale UE”, a declarat Băsescu, reaminteşte Financial Times. Au existat de asemenea semnale că noile state membre au încercat să se unească împotriva presiunii occidentale. Liderii grupului de la Visegrad, din care fac parte Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, se întâlnesc regulat înainte de fiecare summit al UE.
Un diplomat din Europa Centrală a declarat că statele membre din Est sunt unite de experienţa comunismului, de evoluţia ecnomiilor şi a democraţiilor, dar şi de lupta de a obţine influenţă la Bruxelles. Însă a atras atenţia asupra generalizărilor. „Nu putem pune noile state membre într-un singur sac. Ele împărtăşesc o parte din experienţa istorică. Dar poziţiile şi priorităţile lor în ceea ce priveşte economia şi alte domenii au fost destul de diferite”, a adăugat sursa citată.
