Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, sugerează că Sarah Palin şi unii jurnalişti ar trebui investigaţi pentru incitare la omor, după împuşcarea unei reprezentante democrate în statul Arizona. Într-un interviu pentru Europe 1, Assange se plânge de dificultăţile financiare ale WikiLeaks şi spune ca site-ul nu mai poate supravieţui.
„Nicio organizaţie din lume nu este mai implicată în apărarea libertăţii de exprimare ca WikiLeaks, dar când politicieni de renume sau reprezentanţi importanţi din mass-media instigă la uciderea unor persoane sau grupuri, ei ar trebui să fie urmăriţi în justiţie pentru incitare la omor”, a apreciat, într-un comunicat, fondatorul site-ului specializat în difuzarea de documente confidenţiale, relatează Mediafax.ro.
După atacul din Tucson (Arizona), soldat cu şase morţi şi 14 răniţi sâmbătă, printre care si reprezentanta democrata Gabrielle Gifford, utilizarea de unii conservatori, printre care Sarah Palin, membru important al dreptei americane, a unor simboluri de ţinte şi de arme de foc în lupta electorală a fost aspru criticată. Sarah Palin a declarat că fondatorul WikiLeaks ar trebui să fie „urmărit ca un taliban”.
Unii comentatori au apreciat că retorica aprinsă şi climatul general al campaniei pentru alegerile legislative din noiembrie ar fi fost unul dintre factorii care l-ar fi împins pe atacator, Jared Loughner, să acţioneze.
Subliniind că WikiLeaks a fost de asemenea ţinta „unei retorici violente” în Statele Unite din partea unor „personalităţi” printre care şi Sarah Palin, Julian Assange le cere „autorităţilor americane şi altor autorităţi să investigheze cu hotărâre aceste incitări la omor”.
„Un stat de drept nu poate tolera ca membri importanţi ai societăţii să facă apel la comiterea de crime şi la asasinarea unor indivizi sau grupuri”, consideră el, subliniind că site-ul WikiLeaks a fost constrâns să ia „măsuri de securitate foarte severe”.
Cea mai implicată organizaţie din lume în apărarea libertăţii de expresie nu va mai putea însă supravieţui, a declarat pentru radioul Europe 1 acelaşi Assange. „Nu vom putea supravieţui direcţiei în care se îndreaptă lucrurile”, a spus el. Fondatorul site-ului specializat în difuzarea de telegrame diplomatice confidenţiale s-a exprimat în engleză şi declaraţiile sale au fost traduse în franceză.
„Banii donatorilor ajung cu greu la noi, pentru că toate conturile noastre sunt blocate. Estimez că pierdem 500.000 de euro pe săptămână”, a adăugat el. Dar „vom încerca să ripostăm”, a spus el. Assange a declarat că va accepta să scrie un roman autobiografic pentru 1,2 milioane de euro, pentru a obţine banii cu care să salveze site-ul. „Nu vreau să scriu cartea asta, dar trebuie s-o fac. Am cheltuit deja 235.000 de euro pentru proces şi trebuie să mă apăr în continuare şi să ţin WikiLeaks pe linia de plutire”, a declarat Assange la finalul lunii decembrie.
Soarta lui Assange, acum eliberat pe cauţiune şi consemnat la domiciliu în Marea Britanie, va fi hotărâtă pe 7 si 8 februarie, când el va compărea în faţa unui tribunal care va decide asupra extrădării sale în Suedia. Marţi, Assange va avea o audiere preliminară.
Assange a anunţat că va lupta împotriva extrădării in Suedia, unde este acuzat de agresiune sexuală, deoarece consideră că în ţara scandinavă nu va avea parte de un proces imparţial şi că justiţia suedeză se supune presiunilor Washingtonului. „Până acum, justiţia britanică a ascultat ceea ce am avut de spus”, a declarat Assange la Londra.
Julian Assange a fost considerat drept duşmanul numărul unu de către numeroşi oficiali americani, după dezvăluirea pe site-ul WikiLeaks a unor documente diplomatice confidenţiale, foarte stânjenitoare pentru Washington. Autorităţile SUA au sugerat că studiază posibilităţile de extrădare a lui Assange în SUA şi acuzarea sa în virtutea legii spionajului.
