„Garda nouă” și epurările lui Putin – de la generali, la „turbo-patrioți”

În iulie 2025, un fost ministru adjunct al Apărării din Rusia a fost condamnat la 13 ani de închisoare, după un proces pentru corupție. Informațiile despre acest dosar au fost limitate, fiind invocat secretul de Stat. Generalul Timur Ivanov era responsabil pentru logistica Ministerului Apărării, începând din 2016. Din această poziție, Ivanov ar fi cerut mita de la mai multe companii, iar patronul unei dintre ele a fost și el condamnat la 12 ani și jumătate de închisoare. Presa rusă, citată de Reuters, relata că soția lui Ivanov deținea apartamente de lux în Moscova și o colecție de mațșini de lux.

Noi generali promovați de Putin

Cazul Ivanov a fost investigat sub un nou șef al departamentului de logistică al ministerului, generalul Andrei Bulyga, ministru adjunct al Apărării, un ofițer considerat membru al ”gărzii noi”, spre deosebire de septuagenarii din fruntea ministerului. Totul s-a întâmplat sub conducerea unui nou ministru – Andrei Belousov, numit la Apărare în mai 2024. Belousov nu este militar, ci un economist, sarcina sa fiind găsirea de noi surse de finanțare pentru efortul de război al Rusiei, în paralel cu limitarea corupției în minister.

Pe 8 noiembrie, Bulyga este din nou promovat. Reuters informează că generalul, ministru adjunct al Apărării, a fost numit în  Consiliul de Securitate al Federației Ruse. Numirea sa este considerată ca parte din strategia lui Vladimir Putin de a introduce noi personaje loiale în Consiliul de Securitate, al cărui președinte este Serghei Șoigu, fost ministru a Apărării, sub conducerea căruia au fost înregistrate cele mai mari scandaluri de corupție în minister. Pe lângă cazul de mai sus, au mai fost arestați alți doi adjuncți ai lui Șoigu, unul dintre ei fiind condamnat la șapte ani de închisoare pentru mită în valoare de sute de mii de dolari.

Generalul Bulyga a fost înlocuit în ministerul Apărării de Aleksandr Sancik, care a fost comandant al Districtului Militar Sud, care acoperă o zonă critică, inclusiv Crimeea și fronturile principale din Ucraina. Faptul că Vladimir Putin îi prefera pe generalii cu experiența frontului este un nou semnal al schimbării de gardă la Moscova.

Mutările făcute de Vladimir Putin la vârful Ministerului Apărării și în Consiliul de Securitate nu sunt parte a unei revoluții în sistem, ci mai degrabă a unei consolidări a puterii Kremlinului, prin promovarea unor personaje noi și loiale în locul unei gărzi vechi tot mai erodate de cazurile de corupție.

Turbo-patrioți căzuți în dizgrație

În paralel cu aceste mutări la vârful puterii, se remarcă o ”epurare” similară la nivelul propagandei pro-război din Rusia. Regimul este mult mai represiv cu turbo-patrioții din Rusia decât cu criticii din firava opoziție. Kremlinul a decis să-i desemneze ca ”agenți străini”, respectiv ”terorist și extremist” pe trei dintre cei mai importanți comentatori militari ruși și bloggeri pro-război. Serghei Markov și Roman Aliohin au fost declarați ”agenți străini” și le-au fost impuse restricții financiare. Markov a căzut în dizgrație din cauza legăturilor apropiate cu regimul din Azerbaidjan, după răcirea relațiilor dintre Baku ți Moscova. Aliohin a fost acuzat că a folosit în interes personal fondurile pe care le-a colectat pentru susținerea militarilor ruși de pe front. Un al treilea caz este cel a Tatianei Montian, o comentatoare de origine ucraineană care a fost acuzată de ”terorism și extremism”, tot după pe a folsit în interes personal fondurile colectate pentru militari.

Potrivit analiștilor citați de The Guardian, cauza acestui conflict intre regim și comentatorii pro-război ține de lupta pentru resurse financiare și de criticile aduse Kremlinului și conducerii armatei. Blooggerii pro-război reușesc să colecteze mai multe ajutoare financiare pentru front decât organizațiile de caritate autorizate de statul rus. Pe de altă parte, aceștia susțin ca liderii de la Moscova trebuiau să lanseze mult mai repede invazia în Ucraina și să lovească cu mult mai multă putere, acuzând atitudinea mai degrabă reactivă a Rusiei în acest război.

Dincolo de cazul extrem al lui Evgheni Prigojin și al rebeliunii Grupului Wagner din vara anului 2023, este relevant cazul lui Igor Ghirkin ”Strelkov”, fost ofițer FSB și fost ministru al Apărării în autoproclamata Republică Populară Donețk, găsit vinovat în Olanda pentru doborârea zborului Malaysian Airline, în 2014. Strelkov a pus mai multe întrebări guvernului Rusiei: de ce au fost numiți escroci la conducerea republicilor separatiste din Donbas, de ce Rusia nu a acționat în perioada 2014-2022, când Ucraina și-a format o armată puternica, de ce Putin ”a fost dus de nas de Kiev și partenerii vestici” în această perioada de opt ani a acordurilor de la Minsk, de ce industria militară rusă depinde de componente occidentale? În 2024, Strelkov a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru incitare la extremism.