Preşedintele grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a semnat, miecuri, la Bucureşti, un memorandum de intenţie privind analiza tehnico-economică a posibilităţii ca gazoductul South Stream să teritoriului României. Miller s-a întâlnit cu premierul Emil Boc şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei. România este singura ţară partenera a proiectului Nabucco care nu a semnat un acord pentru construcţia gazoductului rival propus de Rusia şi Italia.
„Acest proiect se realizează, Gazprom a efectuat deja prospecţiunile în Marea Neagră şi a elaborat studiul de fezabilitate, a făcut studiul ţărilor de tranzit şi pregăteşte concluziile pentru studiul tehnico-economic pentru întregul proiect”, spus Miller, potrivit Mediafax. El a adăugat că în primul trimestru al anului viitor România ar putea semna un acord interguvernamental cu Rusia pentru cooperarea în proiectul South Stream. Conducta va putea trasporta gaze în 2015. Alexei Miller a mai precizat că a discutat despre oficialii români si despre semnarea unui document privind eletricitatea, dar şi despre importul direct de gaze.
Preşedintele Gazprom se va afla vineri la Sofia. Fostul guvern socialist a semnat, în 2008, acordul de participare a Bulgariei la construcţia gazoductului rus. După schimbarea puterii, Rusia a încercat să vorbească despre varianta implicării Romaniei în proiect, în locul Bulgariei, pentru a determina şi noul guvern de dreapta sa accepte participarea la South Stream.
Un acord cu România va fi greu de obţinut, consideră însă analistul rus Dmitri Abzalov, citat de Novinite. „Schimbarea rutei nu este cea mai bună opţiune pentru Gazprom. În primul rând există neînţelegeri politice între Rusia şi Romania în ce priveşte Moldova.” Nu de aceeaşi părere sunt analiştii moldoveni, care văd în sabotarea de către România a proiectului Nabucco o parte a preţului pe care Bucureştiul îl va plăti pentru ieşirea Moldovei din sfera influenţei ruse şi asocierea sa la UE.
Gazprom predă UE lecţia de poloneză
Dincolo de calculele politice din Moldova, Gazprom se află într-o ofensivă împotriva noii legislaţii europene privind liberalizarea pieţei energetice, care obligă furnizorul de gaze să nu opereze şi ca distribuitor. Pe de altă parte, UE cere aplicarea principiului reciprocităţii, astfel încât companiile occidentale să poată pătrunde pe piaţa energetică rusă, aşa cum Gazprom o face în Europa.
Moscova a ales Polonia drept teren de testare a vigilenţei UE, folosindu-se de un contract pe care urmează să îl semneze cu guvernul de la Varşovia. Este vorba despre suplimentarea volumului de gaze importat din Rusia cu 3 miliarde de metri cubi anual. Oficialii Gazprom doresc însă ca acest contract să se extindă până în 2037, gazele să fie livrate printr-un gazoduct rus (Yamal-Europe) care nu face parte din sistemul polonez de transport, şi să obţină şi dreptul exclusiv de folosire a tronsonului polonez al acestei conducte, până în 2045. Compania poloneza Gaz-System, care asigura distribuţia, ar urma să devină operator al Yamal-Europe, astfel încât nu ar mai respecta principiul independenţei faţă de furnizor. Şi nu in ultimul rând, Polonia nu ar avea dreptul să exporte gazele importate din Rusia, din nou o clauză care contravine legislaţiei europene.
Gazeta Wyborcza vorbeşte despre încercarea Gazprom de a creea un precedent care să submineze aplicarea legilor UE în domeniul energetic. Negocierea acestui acoprd vine la câteva luni după ce guvernul polonez a anunţat descoperirea unor rezerve de gaze de şist care ar putea spori rezervele de gaze ale UE cu 47% şi ar putea satisface necesarul Poloniei pentru următoarele decenii. Americanii de la ConocoPhillips sunt primii care vor începe exploatarea zăcământului. Rusia nu dispune de tehnologia necesară. La scurt timp după acest anunţ, preşedintele polonez Lech Kaczynski a murit în accidentul aviatic din Rusia, alimentând mai multe teorii ale conspiraţiei.
