Zeci de mii de manifestanţi au atacat clădirea Mininsterului elen de Finanţe şi au incendiat maşini în Piaţa Constituţiei din Atena în prima zi a unei greve generale de 48 de ore, organizată cu puţin înainte ca Parlamentul să decidă adoptarea unor noi măsuri de austeritate. Fără acestea, Grecia ar deveni prima ţară din zona euro care va intra în incapacitate de plată.
Tinerii protestatari greci s-au ciocnit cu poliţia, la Atena, iar forţele de ordin au folosit gaze lacrimogene pentru a calma mulţimea. La Atena au fost mobilizaţi 5.000 de poliţişti pentru 20.000 de manifestanţi, în timp ce la Salonik au iesit în strada 8.000 de oameni.
FMI refuză să acorde Greciei o tranşă de 12 miliarde de dolari dintr-un împrumut de 110 miliarde, dacă nu vor fi adoptate noi măsuri de austeritate şi privatizare. Situaţia este într-atât de disperată, încât peremierul socialist Georgios Papandreou a asemănat adoptarea măsurilor cu un gest patriotic. Altfel, ţara va intra în incapacitate de plată, iar previziunea lui Nouriel Roubini privind prăbuşirea monedei euro în următorii doi ani se poate adeveri. Guvernul are o majoritate de doar 5 mandate.
Ceea ce pentru parlamentari poate fi „patriotism”, pentru poporul elen este de neacceptat. Măsurile de austeritate presupun impunerea unei „taxe de criză” de 1-5%, coborârea pragului de impozitare a salariilor mici va fi redus de la un venit de 12.000 de euro pe an la 8.000 de euro pe an. Pe lângă aceasta, alţi 750.000 de funcţionari publici for fi disponibilizaţi. Măsurile acestea ar urma să vina pe fondul unor creşteri succesive ale TVA-ului, a dispariţiei celui de al 13-lea şi al 14-lea salariu, a reducerii salariului minim la circa 500 de euro pe lună şi al scumpirii exagerate a bunurilor de largă folosinţă, care acum sunt cu 30% mai scumpe decât în Occident.
La fel de adevărat este că mulţi dintre grecii nemulţumiţi s-au dedat şi mai mult evaziunii fiscale, după ce guvernul a majorat impozitele, o dată cu primul pachet de austeritate, în 2010. Fiscul elen a fost nevoit să recurgă la elicoptere pentru a putea taxa sute de piscine nedeclarate de cetăţenii din Atena. La fel, Grecia, alături de Bulgaria, este ţara UE cu cel mai mare număr de sărbători legale.
Într-o ţară cu tradiţii anarhiste care şi-au pus amprenta pe cel puţin două generaţii, în care populaţia a ajuns la limita răbdării, guvernul mizează foarte mult pe privatizări pentru a face rost de nu mai puţin de 50 de miliarde de euro, până in 2015. Este de două ori mai mult decât se estimează ca se va economisi prin austeritate.
Marea problemă a Greciei este însă ca privatizarea a mers întodeauna greu, blocată de birocraţia greoaie. Începând din 2000, statul nu a reuşit să obţină din privatizări decât 10 miliarde de euro.
Grecia de vânzare
Sunt scoase la vânzare avioane Airbus, aeroportul internaţional din Atena şi Aeroporul Hellenikon, loteria naţională, calea ferată, mai multe porturi, poşta naţională, două companii de distribuţie a apei (în cazul în care în Italia privatizarea acestor companii a fost respinsă prin referendum, cu sprijinul Bisericii Catolice), monopolurile distribuţiei de electricitate şi gaze, acţiuni ale statului la bănci şi cazinouri.
Privită prin prisma privatizărilor, situaţia Greciei nu este cea mai dramatică. Irlanda, Portugalia şi Spania au recurs şi ele la măsuri similare. Ceea ce distinge Grecia de restul flancului sudic al UE, scrie „The Wall Street Journal”, este că guvernul nici macar nu ştie ce anume deţine, birocraţia greoaie. La aceasta se adaugă o forţă de munca care, într-un singur an, a depăşit cu mult numărul de zece greve generale.
Se presupune ca statul deţine 70.000 de terenuri şi clădiri situate în cele mai scumpe zone ale ţării, însă „The Wall Street Journal” sugerează că proprietatea poate fi usor contestată şi se poate ajunge la procese de ani de zile şi chiar la legi care sa interzica valorificarea unui teren pe care statul l-a pierdut în justitie. (În 2000, o lege care proteja arealul broaştelor ţestoase a împiedicat o investiţie de 500 de milioane de dolari, chiar în ziua în care statul a pierdut terenul cu pricina.)
