Conform datelor oferite de oficialul guvernamental, “sunt 3.227 de unităţi administrativ-teritoriale. Mare parte dintre ele nu-şi plătesc din taxe şi impozite locale personalul propriu, peste 2.400. Asta nu înseamnă că nu-l plătesc. Îl plătesc din cota de TVA defalcat sau din sumele de echilibrare”.
Ministrul internelor a subliniat că aprobarea proiectului nu este legată în mod deosebit de posbila criză a administraţiilor locale.
Vasile Blaga a mai spus că acum “criza financiară este prezumată în două situaţii: neachitarea obligaţiilor de plată lichide şi exigibile mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul anual al unităţii administrativ -teritoriale, cu excepţia celor aflate în litigiu; neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în bugetul instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, tot pe o perioadă de 90 de zile”.
Textul prevede că în cazul crizei financiare, procedura prevede cuprinde cinci etape. În prima, ordonatorul principal de credite, convoacă
în cinci zile lucrătoare de la constatarea crizei Consiliul Local sau după caz Judeţean şi sesizează imediat Direcţia Teritorială a Finanţelor Publice.
Consiliul judeţean sau local recunoaşte printr-o hotărâre existenţa crizei. Mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un program de redresare.
Apoi, ordonatorul principal de credite dispune înregistrarea hotărârii în registrul local pentru situaţii de criză financiară al unităţii administrativ-teritoriale respective.
Prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti constituie, în etapa următoare, Comitetul pentru situaţie de criză, alcătuit din reprezentanţi atât ai autorităţii locale respective cât şi finanţelor publice şi reprezentanţi ai structurilor asociative respective.
După 30 de zile de la constatarea situaţiei de criză legea impune obligativitatea se prezintării un plan de redresare care cuprinde raportarea în timp real a situaţiei economice financiare, măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale ( decise de guvern prin acte normative), măsuri de îmbunătăţire a managementului, de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii şi de reducere a cheltuielilor, precum şi o restructurare a conducerii şi a aparatului propriu al unităţii administrativ -teritoriale.
Blaga a spus că legea ce urmează să fie aprobată de Parlament prevede şi interdicţii. În timpul acţiunii de redresare financiară managerii unitatea administrativ – teritorială nu pot lua nicio decizie care să conducă la creşterea obligaţiilor financiare, nu pot să înfiinţeze noi servicii şi instituţii publice şi nu pot angaja personal suplimentar.
Criză i-a sfârşit în situaâia în care nu s-au mai evidenţiat cauzele care au dus la intrarea în criză financiară, pe o perioadă de 180 de zile.
Ministrul de interne a oferit detalii:“Starea de insolvenţă este prezumată de: neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăsesc 50% din bugetul local anual al unităţii administrativ teritoriale, fără să le luăm în calcul pe cele care sunt în litigiu comercial; neachitarea drepturilor salariale pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei”.
O dată cu impunerea insolvenţei, deschiderea planului de redresare poate fi făcută de orice creditor sau grup de creditori sau de primar ori de preşedintele Consiliului Judeţean.
În opinia lui Blaga, “nu mai vine prefectul şi stabileşte un comitet, ci judecătorul sindic pronunţă o încheiere de deschidere a procedurii şi desemnează administratorul judiciar şi îi şi stabileşte atribuţiile”.
Oficialul MIRA a mai spus şi că, de la data deschiderii procedurii se suspendă toate acţiunile judiciare sau extra judiciare pentru realizarea creanţelor asupra unităţii administrativ teritoriale.
După constatarea insolvenţei, administratorul judiciar trimite o scrisoare către toţi creditorii pentru a spune exact ce drepturi au, ce restanţe au de la plată, de la primărie sau CJ, şi pentru a stabili tabelul creanţelor.
Planul de redresare va fi cel decis de Tribunal, şi va fi preavizat de către comitetul creditorilor cu votul a două treimi din valoarea creanţelor.
Ministrul de Interne a arătat şi că “În cazul nerespectării de către primar sau preşedintele CJ a planului de insolvenţă, administratorul judiciar poate propune suspendarea atribuţiilor acestuia. În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de insolvenţă, s-au achitat obligaţiile mai vechi de 120 de zile, atunci se poate ieşi din situaţia de insolvenţă. Se iese din insolvenţă şi dacă nu toate obligaţiile sunt plătite, se poate intra în situaţie de criză financiară, dacă au rămas obligaţii mai vechi de 90 sau în normalitate, dacă au rămas de plătit doar obligaţiile curente.
