Hotarele istorice Vocalize în re minor (5)

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – Hotarele istorice Vocalize în re minor, apărut la Editura Junimea din Iaşi, în 2015.

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – Hotarele istorice Vocalize în re minor, apărut la Editura Junimea din Iaşi, în 2015.

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – Hotarele istorice Vocalize în re minor, apărut la Editura Junimea din Iaşi, în 2015.

  1. Delegaţia oficială a trecut fără probleme prin punctul de frontieră

Iată care au fost ultimele evenimente petrecute la graniţa istorică dintre cele două state vecine şi prietene:

Julius Zimberlan a trecut ilegal graniţa şi a fost prins: a făcut patru ani de puşcărie.

Robert M. Span nu s-a oprit la somaţia grănicerilor şi a fost împuşcat. A avut noroc, a stat trei luni în spital şi abia apoi a făcut cei patru ani de puşcărie.

Horaţiu Lampedowski a încercat să treacă ilegal graniţa şi a fost împuşcat. A fost înmormântat pe cheltuiala statului. Familia sa n-a trebuit să plătească nimic.

Jaroslav Robotinsky a reuşit să treacă ilegal graniţa. (Fiindcă „dincolo” ţigările sunt mult mai ieftine.) A fost prins doar la întoarcerea acasă. Jaroslav Robotinsky a fost condamnat pentru douăzeci şi trei capete de acuzare la nouă sute şase ani de închisoare.

În cele opt autocare cu turişti, nu au fost depistaţi decât trei contrabandişti de boia de ardei. Marfa a fost confiscată şi vinovaţii au fost condamnaţi la câte patru luni de închisoare corecţională.

Delegaţia oficială formată din şapte limuzine, o ambulanţă şi două camioane, a trecut fără probleme prin punctul de frontieră. Deja în prima localitate vizitată, a fost întâmpinată cu ovaţii, flori şi mâncare tradiţională. Pe tot itinerarul străbătut, frumoase banere repetau că prietenia de veacuri a celor două popoare frăţeşti, aflate astăzi în primele rânduri ale societăţii deschise, este de nezdruncinat.

  1. Problema compoturilor

La facultate, viitorilor economişti li s-a explicat cât se poate de limpede modul cum se construiesc preţurile, cum se cuantifică materia primă, cum se include munca prestată, cererea pieţii şi valoarea mărcii. La sfârşitul cursului, profesorul doctor Julius Zimberlan a concluzionat:

– E atât de simplu încât nu pot să pricep cum de nu se foloseşte o formulă universală care să cuprindă costurile fixe, precum şi variabilele specifice momentului şi locului, cum ar fi, de pildă, puterea de cumpărare.

Ajuns ministru, Robert G. Historius şi-a adus aminte de cursurile profesorului Zimberlan, precum şi de formula construcţiei preţurilor propuse de acesta, aşa că a impus-o în practică. La început, cu titlu experimental, la stabilirea preţurilor de vânzare cu amănuntul a diferitelor compoturi. Dar abia ce au apărut etichetele cu preţurile pe rafturile cu compoturi din magazine, că a şi izbucnit cumplitul război de secesiune, încât de o parte şi de cealaltă a noilor hotare, compoturile se vindeau la preţuri diferite.

Nu se poate afirma cu certitudine dacă acesta a fost motivul pentru care noul ministru, Gabriel J. Rostopovski, a anulat calcularea preţurilor după Formula Universală Zimberlan, cert este că dispoziţia lui Robert G. Historius a fost abrogată. Numai că şi după ce ţara s-a divizat în două state autonome, teritoriul a rămas destul de mare şi în vreme ce directivele lui Rostopovski au intrat în vigoare în nord, în sud – şi mai ales în sud-est – abia ce se introducea Formula Universală Zimberlan impusă de fostul ministru, Historius.

Într-un amplu studiu publicat în prestigioasa revistă Economia azi, academicianul Raul Zacharias, analizând situaţia vânzărilor compoturilor la raft, a constatat – fără putinţă de tăgadă! – că în sud-est situaţia era incomparabil mai bună decât în nord. Ba mai mult: Zacharias a constatat că şi în noua Republică Autonomă Bumba, născută după secesiune şi unde Formula Universală Zimberlan era încă aplicată, producţia industrială de compoturi cunoştea un avânt nemaiîntâlnit. Ca să nu mai amintim de faptul tot mai îngrijorător că şi contrabanda cu compoturi a devenit de-a dreptul înspăimântătoare: în R. A. Bumba, de pildă, sectoarele rafturilor cu compoturi din magazine erau mai mult goale, toată marfa fiind trecută peste graniţă. Desigur, ilegal!

Cum situaţia a devenit cu adevărat explozivă, pentru a se preveni un război între cele două noi state, tratativele diplomatice sunt în toi. Bineînţeles că discuţiile se petrec în spatele uşilor închise şi documentele emise poartă specificarea „strict secret”. Iar, în vreme ce pacifiştii mărşăluiesc de fiecare parte a graniţelor împotriva războiului compoturilor, naţionaliştii doresc o rezolvare radicală a situaţiei. De la faţa locului, reporterii străini relatează grozăvii. („De parcă la ei problema compoturilor industriale ar fi rezolvată!”, spun, pe bună dreptate, băştinaşii. Pe bună dreptate!)

Deocamdată, preţurile compoturilor la raft sunt total diferite în cele două ţări, ceea ce nu duce doar la o contrabandă agresivă, dar şi la creşterea tensiunilor naţionaliste.

Ei bine, toate astea fiind zise, putem avea deplină încredere că, de acum, onoratul cititor va fi pregătit să înţeleagă cele ce au loc de o parte şi de cealaltă a hotarului istoric şi just ce desparte cele două republici surori Republica Vandana de Nord de Republica Vandana de Sud, devenite astăzi Republica Umanistă Vandana şi, respectiv, Republica Democratică VAndana. Mai ales că multe dintre aspectele pe care le vom arăta sunt de strictă, de arzătoare, actualitate. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.