Preşedintele kîrgîz, alungat din capitală, a acceptat să demisioneze, după ce a primit un ultimatum din partea noii puteri sprijinite de Moscova. Incertitudinea planează asupra viitorului său şi al bazei SUA din Kîrgîzstan, atât timp cât liderii de la Moscova şi Washington nu ajung la o înţelegere în acest sens. Revoltele, pe care analiştii le pun pe seama prezenţei militarilor SUA, s-au soldat până acum cu aproape 100 de morţi.Preşedintele Barack Obama şi omologul său rus Dmitri Medvedev au avut o dispută legată de viitorul Kîrgîzstanului şi al bazei militare SUA din republica ex-sovietică. Prezenţi la Washington, la conferinţa pentru securitate nucleară, cei doi nu au reuşit să elaboreze o declaraţie comună privind răsturnarea puterii din Kîrgîzstan. Mai mult, un oficial rus, citat de Reuters, a declarat că „în Kîrgîzstan trebuie să existe o singura bază militară, cea rusă”, şi a adăugat că preşedintele Kurmanbek Bakiev, răsturnat în urma revoltelor, nu şi-a ţinut promisiunea faţă de Moscova de a închide baza aeriană SUA de la Manas. În timpul revoltelor de săptămâna trecută au murit peste 80 de persoane şi 1.500 au fost rănite.
Disputa SUA-Rusia întreţine haosul din Kîrgîzstan. Noul guvern, recunoscut de Moscova, a cerut preşedintelui Bakiev să se predea până la finalul acestei zile, în caz contrar urmând ca oraşul Jalal-Abad, în care s-a refugiat, să fie atacat. Dacă Bakiev nu se va preda, va fi arestat, a avertizat guvernul autoproclamat de la Biskek. “A fost deschis un dosar penal împotriva fostului preşedinte. Dacă nu se predă, forţele speciale îl vor reţine, întrucât seara trecută i-am ridicat imunitatea”, a declarat premierul interimar Azimbek Beknazarov, citat de Europa Liberă.
Preşedintele Bakiev a acceptat să îşi depună demisia, anunţă Associated Press. Informaţia vine după ce televiziunea rusă Kanal 1 arăta că Bakiev a cerut simpatizanţilor să se mobilizeze, iar agenţia rusă Ria Novosti a precizat că necunoscuţi împart deja arme Kalaşnikov simpatizanţilor lui Bakiev. Luni, Bakiev a declarat însă că nu va distribui arme şi nu le va spune susţinătorilor să pornească spre capitală. “Nu voi lăsa să se întâmple asta”, a spus Bakiev, adăugând că este gata să negocieze cu noul guvern.
Bakiev, care a încercat să joace la două capete cerând sume importante atât Rusiei, cât şi SUA, pentru a găzdui bazele militare ale marilor puteri, luptă acum pentru propria supravieţuire, mai mult decât pentru perpetuarea regimului său. Şansele de a se refugia la Moscova sunt minime, el fiind perceput ca un om al Washingtonului, în timp ce SUA au arătat clar că nu-l vor primi pe teritoriul lor. Nici Uzbekistanul vecin nu este dispus să-l primească pe importantul refugiat, din cauza politicii sale faţă de minoritatea uzbekă din Kîrgîzstan. Unii analişti apreciază ca Iranul ar putea fi o destinaţie de exil pentru Bakiev.
Soarta bazei SUA în Kîrgîzstan rămâne la fel de neclară ca şi a lui Bakiev. Zborurile spre Afganistan au fost reluate, însă noul guvern nu a făcut încă precizări ferme privind contractul de închiriere semnat cu SUA. Actuala putere a reproşat Statelor Unite că a ignorat abuzurile regimului Bakiev. În mod paradoxal, Moscova a fost cea care a denunţat încălcările drepturilor omului şi corupţia din Kîrgîzstan înaintea prezidenţialelor din 2009, câştigate de Bakiev, în timp ce Washingtonul a închis ochii, pentru a beneficia de serviciile regimului.
