38, 26, 18 sunt cifrele, mai mult mai puţin câştigătoare, care sunt extrase în ultimele două luni la „loteria” sondajelor. Dar, spre deosebire de anii electorali, analizele sociologice comandate de partide stau sub cheie, departe de ochiul public.
Un lucru e clar. De la începutul lunii mai, ierarhia electorală din România s-a schimbat spectaculos. Pe primul loc în preferinţe e PSD, cotat cu 37-39%, urmat de liberali cu 25-27% şi PDL cu 18-20%. Intenţia de vot pentru prezidenţiale nu poate fi cercetată serios în acest moment, dar încrederea în Traian Băsescu se situează undeva între 17 şi 20%. Tot o constantă a sondajelor din ultimul timp sunt cei peste 80% dintre cetăţeni care consideră că ţara merge într-o direcţie greşită.
PDL a comandat mai multe cercetări de acest tip, dar nu are niciun interes ca rezultatele lor să devina publice. În plan intern, grupurile din partid încearcă să manevreze unele rezultate privind încrederea în aşa fel încât răspunderea acestei prăbuşiri să poată fi aruncată fie spre grupul Băsescu-Boc, fie spre tripleta Videanu-Blaga-Berceanu.
Liberalii sunt singurii care au dat publicităţii rezultatele unei cercetări în urmă cu trei săptămâni, dar nu par dispuşi să continue, deocamdată, pe această linie. Criza şi sărăcirea accentuată a unei părţi semnificative din populaţie amplifică bazinul electoral al stângii, iar un PSD care trece de 40% e deja un partener de Opoziţie incomod.
În fine, social democraţii nu par deocamdată în stare să fructifice propagandistic evoluţiile din sondaje deşi au comandat şi ei cel puţin unul. Pentru partid, măcar până la toamnă, sunt pe primul loc problemele interne şi disputele dintre grupuri care au acumulat disensiuni serioase în ultimii şase ani.
Sociologii contactaţi de cotidianul.ro sunt de părere că nu sunt justificate rezultate care ar face vreo diferenţă semnificativă între Traian Basescu şi PDL, la parametrul încredere. Preşedintele rămâne o sursă de acceptare pentru partid, poate singura, iar tendinţa firească este o scădere comună, în ritmuri apropiate. Aceleaşi surse susţin că situaţia de acum din sondaje ar putea stagna două-trei luni şi că noi evoluţii pot apărea abia la toamnă, când efectele economice ale măsurilor de austeritate vor fi resimţite mai profund şi viaţa politică revine în actualitate.
